PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA SAGU

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

DISPOZITII GENERAL

ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

1.1. Regulamentul local de urbanism este o documentaţie cu caracter de reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare şi utilizare a construcţiilor pe întreg teritoriul comunei Sagu. Normele cuprinse în prezentul Regulament, sunt obligatorii la autorizarea executării construcţiilor în limitele teritoriului administrativ a oraşului.

1.2. Prezentul regulament local de urbanism explicitează şi detaliază prevederile cu caracter de reglementare ale Planului urbanistic General al comunei Sagu.

1.3. Regulamentul local de urbanism constituie act de autoritate al administraţiei publice locale şi a fost aprobat pe baza avizelor obţinute în conformitate cu prevederile Legii nr. 50, republicată în 2001, de către Consiliul Local al Comunei Sagu cu nr. …………………. din ……………………………

1.4. Modificarea Regulamentului Local de Urbanism aprobat se va face numai în condiţiile în care modificările nu contravin prevederilor Regulamentului General de Urbanism; aprobarea unor modificări ale Planului Urbanistic General şi implicit ale Regulamentului local de urbanism se poate face numai cu respectarea filierei de avizare – aprobare pe care a urmat-o şi documentaţia iniţială.

1.5. Dacă prin prevederile unor documentaţii pentru părţi componente ale teritoriului oraşului se schimbă concepţia generală care a stat la baza Planului Urbanistic General şi Regulamentului Local de Urbanism aprobat, este necesară elaborarea din nou a acestei documentaţii, conform prevederilor legale.

BAZA LEGALĂ

2.1. La baza elaborării Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Comunei Sagu stă : Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor (republicată- Legea nr. 453/2001), Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, Regulamentul General de urbanism aprobat cu H.G. 525/27 iunie 1996, Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000- Ghid privind elaborarea şi aprobarea Regulamentului Local de Urbanism, precum şi alte acte legislative. Regulamentul local de Urbanism detaliază prevederile Regulamentului General de Urbanism în conformitate cu condiţiile specifice comunei Sagu.

2.2. În cadrul Regulamentului Local de Urbanism al comunei Sagu se preiau toate prevederile cuprinse în documentaţiile de urbanism sau amenajarea teritoriului elaborate anterior şi aprobate conform Legii :

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – JUD. ARAD

DOMENIUL DE APLICARE

3.1. Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent, cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor pe orice categorie de teren, atât în intravilan, cât şi în extravilan, în limitele teritoriului administrativ aprobat prin lege al localităţii.

3.2. Intravilanul aprobat conform legii şi figurat în planşa cu Reglementări a Planului Urbanistic General, va fi marcat pe teren, prin borne, potrivit Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi constituie limita în care se aplică prevederile Regulamentului Local de Urbanism.

Suprafaţa intravilanelor existente la data începerii elaborării PUG-ului era:

SAGU: 161,75 ha
HUNEDOARA TIMISANA: 28,60 ha
CRUCENI: 73,18 ha
FIRITEAZ: 104,37 ha
FISCUT: 92,14 ha

Suprafaţa intravilanelor propuse este următoarea:

SAGU: 341,68 ha
HUNEDOARA TIMISANA: 35,38 ha
CRUCENI: 90,51 ha
FIRITEAZ: 118,42 ha
FISCUT: 111,00 ha

3.3. Zonificarea funcţională a localităţii Sagu şi a satelor componente ale comunei, s-a stabilit în conformitate cu planşele de Reglementări ale P.U.G., în funcţie de categoriile de activităţi pe care le cuprind localitatăţile şi de ponderea acestora în teritoriu în conformitate cu prevederile art. 14 din R.G.U. s-au stabilit condiţiile de amplasare şi de conformare ale construcţiilor ce se vor aplica în cadrul fiecărei zone funcţionale.

3.4. Împărţirea teritoriului în unităţi teritoriale de referinţă s-a făcut conform planşelor cuprinzând delimitarea U.T.R.( unităţi teritoriale de referinţă) , care face parte integrantă din prezentul Regulament.

Unitatea teritorială de referinţă (U.T.R.) este o reprezentare convenţională a unui teritoriu având o funcţiune predominantă, omogenitate funcţională sau pentru care sunt necesare planuri urbanistice zonale sau de detaliu, fiind delimitat prin limitele fizice existente în teren (limite de proprietate, ape, străzi, etc.).

U.T.R. poate cuprinde mai multe subzone din cadrul aceleaşi zone funcţionale sau zone funcţionale diferite şi este suportul grafic pentru exprimarea prescripţiilor în corelaţie cu propunerile pieselor desenate.

Teritoriul comunei Sagu s-a împărţit în 45 de U.T.R. – uri, începând cu SAGU U.T.R. 1 – U.T.R. 16, HUNEDOARA TIMISANA U.T.R. 17 – U.T.R. 21 si UTR 45, CRUCENI U.T.R. 22 – U.T.R. 31, FIRITEAZ U.T.R. 32 – U.T.R. 37, FISCUT U.T.R. 38 – U.T.R. 44.

Limitele U.T.R. – urilor şi zonificarea funcţională din cadrul acestora se regăsesc în planşele desenate care fac parte integrantă din prezentul Regulament.

Terenurile curţi construcţii cu suprafeţe mici, dispersate în teritoriul administrativ al comunei şi cuprinde în intravilan care nu au primit număr de U.T.R., vor avea regulile de construire stabilite în cadrul zonei funcţionale din care fac parte (ex.: reglementările pentru fermele agricole din teritoriu vor fi cele de la A – Zona unităţilor agricole).

REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A

TERENURILOR LA NIVELUL LOCALITĂŢILOR COMUNEI

REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII MEDIULUI ŞI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT.

4.1. Terenurile agricole extravilan – s-au delimitat conform planşei IT. – ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU şi se supun prevederilor art. 3 din R.G.U. (Regulamentul General de Urbanism).

Din suprafaţa totală de 10 266ha, care reprezintă teritoriul administrativ al comunei Sagu, 9 711 ha sunt terenuri agricole, celelalte terenuri având alte folosinţe (intravilan, ape, drumuri, etc.).

Utilizarea pentru construcţii a terenurilor din extravilan, în limitele teritoriului administrativ al comunei Sagu, se poate face numai cu respectarea prevederilor Legii 50/1991 (republicată) şi a Legii 18/1991 (republicată).

Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole de cl. I şi II de calitate, pe cele amenajate cu îmbunătăţiri funciare, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi, este interzisă.

Autorizarea oricărui fel de construcţie în extravilan, va avea în vedere prevederile Ordinului nr. 34/N/M30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI, SRI, pentru aprobarea precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului.

Pentru aprobarea extinderii intravilanelor se vor respecta toate prevederile legale.

4.2. Terenurile agricole din intravilan îşi schimbă funcţiunea conform planşelor REGLEMENTĂRI şi se supun prevederilor art. 4 din R.G.U.

(1) Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege si de prezentul regulament.
(2) De asemenea, autorizarea prevazuta la alin. (1) se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea rationala a terenurilor si pentru realizarea urmatoarelor obiective:
a) completarea zonelor centrale, potrivit conditiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, avand prioritate institutiile publice, precum si serviciile de interes general;
b) valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele tehnico-edilitare;
c) amplasarea constructiilor, amenajarilor si lucrarilor tehnico-edilitare aferente acestora in ansambluri compacte.
(3) Prin autorizatia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii.

4.3. Autorizarea executării construcţiilor definitive pe terenurile cu resurse ale subsolului, se supune prevederilor art. 6 din R.G.U. Autorizarea executarii constructiilor definitive, altele decat cele industriale, necesare exploatarii si prelucrarii resurselor in zone delimitate conform legii, care contin resurse identificate ale subsolului, este interzisa.

Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori ale patrimoniului cultural construit se face cu respectarea prevederilor art. 9 din R.G.U.

Zone construite protejate
(1) Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes national, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor si al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
(2) Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, declarate si delimitate prin hotarare a consiliului judetean, se face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judet, subordonate ministerelor prevazute la alin. (1).
(3) Autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea in valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

Obiectivele sau activităţile care pot să afecteze valoarea siturilor arheologice prin natura, dimensiunile şi amplasarea lor necesită studii speciale, avizate şi aprobate în condiţiile legii.

REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI LA APĂRAREA INTERESULUI PUBLIC

5.1. Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum şi în zonele de servitute şi de protecţie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă, canalizare, , căilor de comunicaţie şi a altor lucrări de infrastructură se realizează în condiţiile respectării prevederilor art.11 din R.G.U.

Delimitarea zonelor de servitute şi de protecţie se va face ţinând cont şi de CONDIŢIILE DE PROTECŢIE A REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE ŞI SERVITUŢILE IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂŢILOR, prezentate în ANEXĂ (cap.V).

Zonele de servitute şi de protecţie ale CĂILOR DE COMUNICAŢIE RUTIERE , vor ţine seama de prevederile H.G. 36/1996 administrarea drumurilor publice; Ordonanţa 43/1997 republicată avizând regimul juridic al drumurilor, precum şi de condiţiile de amplasare faţă de drumurile publice prevăzute în art. 18 din R.G.U.

Zonele de protecţie a drumurilor sunt stabilite în funcţie de categorie astfel:

drumuri nationale 22 m din ax
drumuri judeţene 20 m din ax
drumuri comunale 18 m din ax.

Avizul pentru autorizarea construcţiilor în cazul drumurilor se emite în temeiul ORD. 158/1996 al Ministerului Transporturilor. Pentru lucrări în zona drumurilor publice şi în vecinătatea zonei de protecţie a acestora, solicitantul autorizaţiei de construire trebuie să obţină avizul organelor publice specializate.

Amplasarea construcţiilor noi cu funcţiuni de locuire se va face cu respectarea distanţelor minime obligatorii faţă de drumul public, funcţie de intensitatea traficului şi categoria străzii (conform STAS 10009-88 referitor la limite admisibile ale nivelului de zgomot).

Clasificarea străzilor existente şi propuse din intravilanele localităţilor comunei Sagu sunt prezentate în planşele REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE.

Zona de protecţie a INFRASTRUCTURII FEROVIARE va respecta prevederile art. 20 din R.G.U. Delimitarea cadastrală a infrastructurii feroviare este în sarcina Ministerului Transporturilor.

5.2. Autorizarea lucrărilor de utilitate publică şi a construcţiilor de orice fel pe terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publică, se face în condiţiile respectării prevederilor art. 16 din R.G.U. (dezvoltarea şi extinderea reţelei de căi de comunicaţie; dezvoltarea şi extinderea alimentării cu apă şi canalizare; instituţii publice şi sociale necesare ; zonele de protecţie sanitară a surselor, reţelelor, a staţiei de epurare).

Lucrările de utilitate publică s-au prevăzut în planşele “OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ” din P.U.G. Sunt indicate zonele în care urmează să se amplaseze obiectivele propuse. Parcelele ce vor fi ocupate de obiective şi asupracărora se instituie servituţi de utilitate publică cu suprafeţele necesare sau disponibile se vor stabili prin Planuri Urbanistice Zonale sau de detaliu , sau Studii de specialitate.

5.3. Asigurarea echipării edilitare, s-a realizat conform planşelor “REGLEMENTĂRI- ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ” din cadrul P.U.G..

În vederea asigurării echipării tehnico-edilitare, autorizarea executării construcţiilor se face în conformitate cu prevederile art. 13 din R.G.U.

Asigurarea echiparii edilitare
(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin dimensiunile si destinatia lor, presupun cheltuieli de echipare edilitara ce depasesc posibilitatile financiare si tehnice ale administratiei publice locale ori ale investitorilor interesati sau care nu beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat este interzisa.
(2) Autorizarea executarii constructiilor poate fi conditionata de stabilirea, in prealabil, prin contract, a obligatiei efectuarii, in parte sau total, a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii interesati.

Proprietatea asupra reţelelor tehnico-edilitare respectă prevederile art. 29 din R.G.U.

(1) Retelele de apa, de canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei, daca legea nu dispune altfel.
(2) Retelele de alimentare cu gaze, cu energie electrica si de telecomunicatii sunt proprietate publica a statului, daca legea nu dispune altfel.
(3) Lucrarile prevazute la alin. (1) si (2), indiferent de modul de finantare, intra in proprietatea publica.

6. REGULI CU PRIVIRE LA MODUL DE CONSTRUIRE

Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii

Igiena şi confortul urban se realizează prin respectarea normelor de însorire şi iluminat natural, cât şi prin evitarea amplasării la distanţe necorespunzătoare a construcţiilor unele în raport cu altele.

Autorizarea executării construcţiilor se face în condiţiile respectării art.17 din RGU – anexa 3.

Orientarea fata de punctele cardinale:

– se evita amplasarea spre nord a dormitoarelir in cazul locuintelor, si a salilor de clasa in cazul constructiilor pentru invatamant.

Se vor respecta normativele cuprinse în Ordinul nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

Norme de igienă referitoare la zonele de locuit

Terenurile destinate amplasării şi dezvoltării localităţilor trebuie să asigure protecţia populaţiei împotriva surpărilor şi alunecărilor de teren, avalanşelor şi inundaţiilor, emanaţiilor sau infiltraţiilor de substanţe toxice, inflamabile sau explozive, poluării mediului, să dispună de posibilităţi de alimentare cu apă, de îndepărtare şi neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate şi a reziduurilor, precum şi de dezvoltare normală a zonei verzi, de recreere şi odihnă.

Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit. Distanţa dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.

Unităţile de mică industrie, comerciale şi de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplasează în clădiri separate, la distanţă de minimum 15 m de ferestrele locuinţelor. Distanţa se măsoară între faţada locuinţei şi perimetrul unităţii. Pentru unităţile susmenţionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivităţilor, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare.

Între întreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot şi vibraţii, şi teritoriile protejate învecinate, se asigură zone de protecţie sanitară. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se înţelege: zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţiile social-culturale şi medicale, precum şi unităţile economice ale căror procese tehnologice necesită factori de mediu lipsiţi de impurităţi.

Nocivităţile fizice (zgomot, vibraţii, radiaţii ionizante şi neionizante), substanţele poluante şi alte nocivităţi din aerul, apa şi solul zonelor locuite nu vor putea depăşi limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare.

Condiţiile de amplasare a construcţiilor cu funcţiunea de locuire faţă de drumurile publice se stabilesc respectând prevederile art.18-RGU corelat cu prevederile HG 36/19996 – administrarea drumurilor publice; ordonanţa 43/1997 – republicată avizând regimul juridic al drumurilor.

Amplasarea fata de drumuri publice
(1) In zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice:
a) constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare;
b) parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiunile lor complementare: magazine, restaurante etc.);
c) conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii sau constructii de acest gen.
(2) In sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fasiile de siguranta si fasiile de protectie.
(3) Autorizarea executarii constructiilor cu functiuni de locuire este permisa, cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legii.
(4) In sensul prezentului regulament, prin functiuni de locuire se intelege: locuinte, case de vacanta si alte constructii cu caracter turistic, spatii de cazare permanenta sau temporara pentru nevoi sociale, industriale sau de aparare, cum ar fi: camine pentru batrani, camine de nefamilisti, sanatorii, camine pentru organizarea de santier.

Amplasarea faţă de aliniament, ieşiri din gabarit, socluri, balcoane, reclame

Aliniamentul este limita dintre domeniul public şi domeniul privat.

Amplasarea faţă de aliniament se face respectând art. 23 –RGU, maxim 10m fata de aliniamentul stradal.

6.1. Se numeşte gabarit suprafaţa teoretică ce acoperă volumul admis a se utiliza pentru clădiri.

Gabaritul se determină prin planuri verticale, perpendiculare pe toate alinierile prevăzute pentru clădiri şi planuri înclinate faţă de orizontală, pentru acoperişuri

Orice clădire va intra cu toate elementele, anexele ei, în gabaritul astfel determinat.

În mod excepţional se admit ieşiri din gabaritul reglementar al clădirii numai pentru părţile de construcţie prevăzute la articolele următoare.

6.2. Tălpile fundaţiilor pot ieşi din alinierea construcţiilor sau a părţilor de construcţie, care sunt în retragere faţă de stradă, în orice dimensiune.

Soclurile clădirilor, vor fi aşezate pe alinierile prevăzute de Regulament şi planul de aliniere fără nici o depăşire.

6.3. Treptele scărilor de acces la subsoluri, demisoluri sau parter, din căile publice, se vor încadra cu limita aliniamentului stradal propus.

Se exceptează cazul când acestea nu reduc din gabaritul trotuarului.

Prin derogare de la aliniamentul precedent se admite ieşirea din aliniament cu o treaptă de max.30 cm.

6.4. Curţile de lumină (curţi engleze) vor respecta condiţiile articolului precedent.

6.5. Este interzis ca uşile spaţiilor situate la parterul clădirilor să reducă gabaritul trotuarului prin deschiderea în exterior.

6.6. Ciubucurile treptelor exterioare, ancadramentele de uşi şi ferestre, pilaştrii, panouri, elemente decorative, burlane, etc. pot depăşi alinierea cu maximum 0,15 m.

Elementele orizontale, brâuri şi cornişe de ferestre etc. pot depăşi alinierile cu maximum 0,15 m , cu condiţia ca ele să fie aşezate la minim 2,50 m înălţime deasupra nivelului definitiv al trotuarului.

6.7. Balcoanele sunt admise numai la construcţiile cu etaj. Ele vor fi aşezate la o înălţime de cel puţin 3,50 m pentru clădirile situate pe alinierea străzii şi pentru clădirile retrase din aliniere. Această înălţime se socoteşte de la nivelul definitiv al trotuarului sau a terenului de sub balcon.

Se aprobă construirea de terase la parterul blocurilor de locuinţe în condiţiile respectării formei, gabaritului, finisajelor balcoanelor de la etaj. Se recomandă amplasarea şi realizarea balcoanelor de la parter în limitele conturului proiecţiei în plan a balconului de la etaj.

6.8. Terasele sunt permise numai pe terenul curţilor, grădinilor sau deasupra construcţiilor, în locul acoperişurilor.

Sunt considerate ca terase, cele descoperite la nivelul parterului şi cele acoperite şi înconjurate cu stâlpi. Terasele vor fi socotite drept construcţii şi vor intra deci în calculul suprafeţei construite. Partea din terasă acoperită, situată deasupra clădirii la fel intră în calculul suprafeţei construite.

6.9. Scările exterioare sunt supuse aceloraşi reguli ca şi terasele.

6.10. Umbrarele din pânză pentru magazine, vor fi executate în mod estetic şi nu se vor putea extinde peste lăţimea trotuarului având nivelul inferior la maximum 2,50 m deasupra trotuarului.

Umbrarele nu pot fi fixate de trotuar sau carosabil.

6.11. Cornişele pot ieşi din alinierea străzii, cu maximum 1/10 din lăţimea străzii, fără a depăşi 1,20 m sau 2/3 din lăţimea trotuarului.

6.12. Firmele construite transversal pe aliniament, sunt supuse condiţiilor stabilite pentru cornişe. Grosimea lor când sunt poziţionate paralel cu faţada, nu poate să fie mai mare de 0,25 m. Firmele poziţionate transversal pe faţada clădirilor din zona centrală, de pe arterele principale, străzi pietonale, cât şi cele din străzile perpendiculare pe acestea până la prima intersecţie cu celelalte străzi, vor fi construite transparente şi de regulă luminate pe timpul nopţii.

Primăria va putea percepe taxe speciale pentru firmele ieşite din alinierea străzilor oricând ar fi fost montate aceste firme.

6.13. Primăria va putea îndepărta oricând reclamele sau firmele de orice fel, situate pe terenurile publice, când va găsi necesar, fără despăgubire, restabilind starea anterioară, în contul proprietarului.

6.14. Firmele vor fi aşezate la o înălţime liberă minimă de 2,50 m deasupra nivelului definitiv al trotuarului şi vor fi retrase de la limita de proprietate vecină cu minimum 2,0 m.

6.15. Motivele de decoraţii ale acoperişului, lucarnele, reclamele aşezate pe acoperiş, etc. trebuie să fie înscrise într-un gabarit paralel cu cel al părţii superioare al clădirii, situat la 1,50 m depărtare de părţile superioare.

6.16. Firmele construite transversal pot ieşi din alinierea străzilor cu maximum 1/10 din lăţimea străzii, fără a depăşi 2/3 din trotuar.

6.17. Firmele care ar acoperi perspective de circulaţie sau puncte de vedere deosebite sunt interzise.

6.18. Soclurile clădirilor vor fi aşezate pe imobilul proprietarului, fără nici o depăşire, din linia de aliniere a străzii. Uşile orizontale sunt strict interzise în trotuare.

Grilajele pentru ferestre nu pot ieşi mai mult de 0,15 m spre trotuar.

6.19. Vitrinele pentru magazine, cu ieşire deasupra trotuarului, se admit numai la trotuare care depăşesc lăţimea de 1,80 m. Ele nu pot avea o ieşire mai mare de 0,15 m afară din alinierea străzii şi nu pot avea o lăţime mai mare decât înălţimea planşeului magazinului.

6.20. În zona centrală sunt interzise gratiile exterioare la vitrine.

6.21. Amplasarea în interiorul parcelei se face respectând art. 24 –RGU.

Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta:
a) distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, conform Codului civil;
b) distantele minime necesare interventiilor in caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unitatii teritoriale de pompieri.

Amplasarea construcţiilor în raport cu limitele dintre parcele

6.22. Modul de amplasare a construcţiilor în raport cu limitele dintre parcele poate fi:

înşiruit
cuplat
izolat

Construcţiile retrase în raport cu limitele separatoare dintre parcele se vor amplasa conform COD CIVIL respectiv 1,90m fata de limtele laterale sau 0,60m in cazul in care nu exista fereastra spre vecin.

Reguli cu privire la combaterea umidităţii în construcţii

6.23. Se recomandă să nu se folosească socluri mozaicate şi alte materiale impermeabile care favorizează igrasia.

Soclurile clădirilor existente care prezintă umiditate vor fi realizate din materiale durabile dar permeabile la vapori. Se recomandă ca în cazul unor intervenţii ample asupra clădirilor existente să se realizeze hidroizolaţii orizontale, protecţii verticale până la nivelul de călcare, drenuri şi puncte de colectare – pompare a apei subterane.

6.24. Se recomandă la curţi şi trotuare folosirea pardoselelor permeabile pentru a permite apei din sol să se evapore.

6.25. Se recomandă folosirea canalelor de ventilaţie orizontale sub nivelul cotei de călcare (cota + 0,00) în scopul coborârii cotei de umiditate şi protejarea lor contra dăunătorilor (substanţe chimice).

REGULI CU PRIVIRE LA CIRCULAŢII ŞI ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII

7.1. Asigurarea acceselor carosabile pentru toate categoriile de construcţii la reţeaua de circulaţie şi transport reprezintă o condiţie majoră de configurare, amplasarea şi autorizarea acestora.

Autorizarea executării construcţiilor se va face cu respectarea prevederilor art. 25-RGU.

7.2. Accesele pietonale trebuie prevăzute pentru toate construcţiile şi amenajările de orice fel. Zonarea funcţională a teritoriului trebuie să asigure corelarea diferitelor categorii de accese carosabile, accese pietonale şi parcaje, corespunzător funcţiilor şi caracterului urbanistic al zonei.

Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel este permisă în condiţiile respectării prevederilor art. 26 –RGU.

7.3. Pentru executarea de lucrări în partea carosabilă se vor obţine în prealabil avizele necesare.

Cererile de avizare trebuie să fie însoţite de documentaţii privind natura lucrărilor, semnalizarea rutieră de avertizare, rutele de ocolire în cazul blocării totale a arterei rutiere, termenul de execuţie al lucrării, termenul de refacere a îmbrăcăminţii drumului.

7.4. La dimensionarea străzilor noi se va ţine seama de legislaţia în vigoare privind profilul stradal în funcţie de categoria străzii. Străzi cu o lăţime de 10,5m se acceptă în cazuri excepţionale; de regulă străzile vor avea lăţimi mai mari.

7.5. Un teren pentru a fi construibil trebuie să fie accesibil printr-un drum public sau privat,având caracteristicile necesare pentru a satisface exigenţele de securitate, apărare contra incendiilor şi protecţie civilă.

7.6. Toate drumurile din localităţi sunt publice , cu excepţia drumurilor de incintă ale agenţilor economici.

7.7. La drumurile ce se termină în fundătură, este necesară amenajarea acestora, în aşa fel încât să permită întoarcerea vehiculelor ce deservesc zona , inclusiv a autospecialelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor.

7.8. Asigurarea accesului autospecialelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor este obligatoriu la curţile interioare închise pe toate laturile de clădiri, dacă au aria mai mare decât 600mp şi diferenţa de nivel faţă de drumul public mai mică de 0,5m. Gabaritele minime de trecere a autospecialelor de intervenţie sunt de 3,80 m lăţime şi 4,20 m înălţime.

7.9. În zonele parcelate cu construcţii cuprinzând un număr mare de apartamente se vor respecta prevederile prezentului Regulament, precum şi principiul inviolabilităţii proprietăţii parcelelor învecinate inclusiv prevederile Codului Civil.

7.10. Când există condiţii, prin proiect, se vor prevedea piste pentru biciclete.Se permite accesul bicicletelor şi pe pietonale sau pe aleile parcurilor.

7.11. În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

7.12. În zona intersecţiilor stradale trotuarele vor fi amenajate să permită circulaţia persoanelor handicapate.

8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARĂ

8.1. Lucrările de echipare a clădirilor (apă, canal, termoficare, gaze naturale, T.V. cablu, alimentare cu energie electrică, telefonie, etc.) se vor proiecta şi executa evitând traseele vizibile, fiind de regulă îngropate.

Se admit în cazuri bine justificate, în mod excepţional, pozarea supraterană a reţelelor de echipare a clădirilor.

8.2. Conform legislaţiei în vigoare, reţelele edilitare publice aparţin domeniului public, naţional sau local, după caz.

Art. 29 R.G.U. impune condiţiile proprietăţii publice asupra reţelelor edilitare ce se vor corela cu prevederile următoarelor articole ale R.G.U.: art.4; art. 13; art.16; art. 18-21; art.23; art.25; art. 26; art.27; art. 28; art. 30.

8.3. Orice amenajare realizată pe un teren, trebuie rezolvată în aşa fel încât să nu reprezinte un obstacol pentru scurgerea apelor pluviale la canalul existent.

8.3. Firidele de branşament vor fi înzidite, fiind evitată amplasarea lor pe faţadele principale ale clădirilor.

8.4. Prin proiect, se va acorda o atenţie deosebită la pozarea instalaţiilor atât la subsolurile funcţionale cât şi la podurile susceptibile de a fi mansardate.

8.5. Este obligatorie branşarea la reţeaua de alimentare cu apă a tuturor construcţiilor ce prin specificul lor o pretind, pe măsură ce se extinde sistemul centralizat de alimentare cu apă în localităţile comunei.

Conductele se vor monta in trama stradala sub adancimea de inghet.

8.6. Branşarea construcţiilor la reţeaua de canalizare, în zonele în care aceasta există, este obligatorie.

În cazul absenţei reţelei de canalizare a apelor uzate, este obligatorie realizarea unei fose septice vidanjabile , cu avizul Inspectoratului pentru Sănătate Publică. Fosa septică poate fi realizată cu condiţia să aibă asigurata o gura de vizitare sau chiar un acces auto din stradă. Amplasarea fosei septice fata de vecinatati se va face la minimum 10m fata de cea mai apropiata locuinta.

Canalizarea menajera se monteaza in trama stradala in spatiul verde.

Canalizarea pluviala se face in sistem combinat de conducte subterane cu canale si rigole de suprafata.

8.7. Instalaţiile de alimentare cu energie electrică şi punctele de racord vor fi concepute în aşa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al construcţiei sau zonei înconjurătoare. Acestea vor trebui să permită de regulă racordul subteran acolo unde acesta e posibil sau racord aerian.

8.8. Instalaţia de telefonie va respecta prevederile de la articolul precedent.

Retelele de comunicatii si cablu TV se vor poza subteran pana la punctele de racord ale fiecarei cladiri.

8.9. Alimentare cu gaze naturale se realizeaza prin sistem de distributie ramificat amplasat de-a lungul drumului.

Bransamentele se executa cu montaj ingropat la 1.10m.

Firidele de branşament vor fi amplasate în aşa fel încât să nu aducă prejudicii asupra aspectului arhitectural al construcţiilor şi împrejmuirilor.

REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENURILOR PENTRU CONSTRUCŢII

Parcelări

9.1. În funcţie de terenul disponibil şi de configuraţia ţesutului urban specific localităţii sau zonei în care va avea loc operaţiunea de parcelare vor fi stabilite dimensiunea, forma şi suprafaţa loturilor ce vor rezulta în urma parcelării.

Autorizarea executării parcelărilor se realizează în condiţiile respectării prevederilor art. 30 R.G.U. Zonele rezervate pentru parcelare în vederea construirii de locuinţe sunt puse în evidenţă în cadrul planşelor de Reglementări urbanistice – zonificare.

9.2. Parcelarea este operaţiunea de divizare a unei suprafeţe de teren în minimum 4 loturi alăturate, în vederea realizării de noi construcţii. Prin parcelă se înţelege orice suprafaţă de teren, constituind o singură proprietate publică sau privată.

Pentru un număr mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelării şi executarea construcţiilor cu condiţia adoptării de soluţii de echipare colectivă care să respecte normele legale de igienă şi de protecţie a mediului.

9.3. Proprietarii terenurilor pe a căror suprafaţă se pot clădi două sau mai multe construcţii de orice natură, au dreptul să le parceleze.

Dreptul de parcelare este supus, în afară de prevederile înscrise în legislaţia în vigoare, dispoziţiilor Planului Urbanistic General şi ale prezentului Regulament.

9.4. Primăria poate să autorizeze parcelările de către deţinătorii de terenuri la solicitarea acestora, în baza documentaţiilor de urbanism (PUZ ) elaborate şi aprobate, stabilind termenul de valabilitate al avizului.

9.5. Parcelarea terenurilor se va admite în următoarele condiţii:

– calitatea terenurilor permite realizarea obiectivelor propuse

– se respectă dimensiunile minime ale parcelei specificate în prezentul Regulament

– fiecare parcelă să aibă legătură cu străzi sau pieţe publice

– se respectă prevederile PUG

9.6. Documentaţiile de urbanism (PUZ) privind parcelarea terenurilor pot fi aprobate de Consiliul Local numai dacă sunt respectate toate condiţiile menţionate.

9.7. Proprietarul va fi obligat să execute toate lucrările edilitare necesare, pentru amenajarea străzilor înfiinţate daca ecazul (apă, canal, electricitate, plantaţii, gaz, telefon, etc), lucrări ce se vor racorda la reţelele publice existente.

Costul lucrărilor edilitare precum şi racordurile necesare la reţelele publice, cade exclusiv în sarcina proprietarului, care parcelează indiferent de distanţa de racordare.

9.8. Dimensiunile minime ale parcelelor înfiinţate pentru construcţia de clădiri vor fi cele stabilite prin prezentul Regulament, la prescripţiile specifice zonelor funcţionale şi UTR precum şi la prescripţiile P.U.Z.. Dimensiunile nu vor fi mai mici decât 240mp.

9.9. O parcelă construită poate fi subdivizată în două sau mai multe parcele dacă parcelele nou înfiinţate respectă condiţiile de mai sus, iar parcela construită rămasă după divizare se încadrează în prescripţiile specifice UTR – ului existent, privind respectarea POT = 30% si CUT = 0.6 şi limitele separative.

9.10. În cazul în care a fost autorizată parcelarea prin aprobarea documentaţiei de urbanism (PUZ), proprietarul este obligat să respecte şi să asigure executarea lucrărilor prevăzute.

Pentru începerea oricăror lucrări este necesară obţinerea autorizaţiei de construcţie în baza documentaţiei specifice.

Construcţia clădirilor poate începe numai după executarea lucrărilor aprobate de echipare a terenului.

Înălţimea construcţiilor

9.11. Stabilirea înălţimii construcţiilor se face pe baza analizei situaţiilor distincte în corelare cu ceilalţi parametrii care definesc condiţiile de construibilitate a terenurilor pe care se vor amplasa şi anume:

– protejarea şi punerea în valoarea mediului natural şi construit existent;

– respectarea regulilor de compoziţie arhitectural urbanistice a zonei;

– asigurarea compatibilităţii funcţionale a construcţiilor dominante a zonei

Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea prevederilor art. 31 R.G.U.

Inaltimea constructiilor
(1) Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si a caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile imediat invecinate.
(2) In sensul prezentului regulament, cladiri imediat invecinate sunt cele amplasate alaturat, de aceeasi parte a strazii.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal, aprobat conform legii.

Aspectul exterior

9.12. Aspectul general este determinat de conformarea construcţiilor, volumetrie şi compoziţie urbană.

Autorizarea executării construcţiilor este permisă în condiţiile respectării art. 32 R.G.U. aspectul exteriror al construcţiilor, precum şi prescripţiilor specifice zonelor şi subzonelor funcţionale, cuprinse în prezentul regulament.

REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, GARAJE, SPAŢII VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI.

Parcaje, garaje.

10.1. Parcajele şi garajele sunt spaţii amenajate la sol sau în construcţii pentru staţionarea, respectiv pentru adăpostirea autovehiculelor pe diferite perioade de timp.

Autorizarea executării construcţiilor se emite în conformitate cu prevederile art. 33 R.G.U.

Parcaje
(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de catre primari, conform legii.
(3) Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei, conform anexei nr. 5 la prezentul regulament.

10.2. Suprafaţa spaţiilor verzi şi plantate se va stabili în corelare cu normele de igienă şi protecţia mediului. Se va ţine seama de mărimea, funcţiunea dominantă a localităţii, cadrul geografic în care este amplasată.

Autorizaţia de construire se va emite în conformitate cu prevederile art. 34 R.G.U.

Spatii verzi si plantate
Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii verzi si plantate, in functie de destinatia si de capacitatea constructiei, conform anexei la prezentul regulament.

10.3. La toate tipurile de construcţii sau transformări de funcţiuni va trebui să se realizeze suprafeţele necesare de staţionări (parcaje), caracteristice fiecărei funcţiuni. La determinarea numărului locurilor de parcare se vor respecta normele locale din anexă.

10.4. Autorizaţia de construire poate fi refuzată în cazul imposibilităţii rezolvării staţionării autovehiculelor necesare pentru funcţiunea respectivă pe parcela ce urmează a fi construită.

În mod exceptional se acceptă autorizarea amenajării parcajelor care lipsesc, pe un alt teren, cu acceptul proprietarului acestuia, teren situat la cel mult 100 m de primul.

10.5. Staţionarea vehiculelor corespunzătoare utilizării construcţiilor trebuie să fie asigurată în afara spaţiilor publice.

10.6. Parcajele ce se vor crea în spaţiile verzi de aliniament, între stradă şi trotuar, se vor executa obligatoriu din dale pe pat de balast. Se recomandă dalele înierbate.

10.7. Este interzisă staţionarea şi parcarea pe trotuare, piste de biciclete sau spaţiilor verzi de aliniament.

10.8. Amplasarea parcajelor şi garajelor faţă de clădirile învecinate se va face avându-se în vedere asigurarea distanţelor necesare securităţii depline în caz de incendiu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

10.9. Intrările şi ieşirile la parcaje şi garaje vor fi astfel dispuse încât să asigure o circulaţie fluentă şi să nu prezinte pericol pentru traficul de pe arterele cu care se intersectează.

10.10. Rampele de acces la garaje nu trebuie să antreneze modificări în nivelul trotuarului, creând denivelări care ar putea provoca accidente pietonilor.

10.11. Pentru construirea de locuinţe individuale sunt necesare cel puţin două locuri de staţionare în interiorul parcelei, fiind asigurat cel puţin un loc în garaj. Pentru locuinţele colective este necesar un loc de staţionare/locuinţă.

10.12. Amplasarea garajelor la aliniamentul stradal este permisă numai în cazul în care acestea sunt înglobate sau alipite construcţiei principale. Garajele izolate vor fi retrase faţă de aliniament cu minimum 3,50 m.

10.13. De regulă lucrările rutiere vor fi însoţite şi de lucrări de plantare. Plantaţiile rutiere fac parte integrantă din ansamblul lucrărilor de drumuri, permiţând integrarea drumului în peisajul pe care îl străbate şi punerea în evidenţă a unor obiective deosebite, asigurând reducerea poluării sonore şi de noxe.

10.14. Plantaţiile de-a lungul căilor rutiere se execută pe bază de documentaţie tehnică de specialitate, care trebuie să cuprindă pe lângă proiectul drumului propriu zis şi date biologice, dendrologice, pedoclimatice şi de peisagistică, fiind obligatorie prevederea fondurilor necesare pentru aceste lucrări.

10.15. Plantaţiile la locurile de parcare se execută la o distanţă de minim 1,50 m de la marginea exterioară a bordurii care încadrează locul de parcare, având în compoziţie specii de arbori şi arbuşti, plante anuale şi perene, precum şi gazon.

10.16. La intrarea şi ieşirea din locurile de parcare se plantează de regulă, arbori cu coroana de formă sferică, la distanţă de minim 2,25 m de la marginea platformei drumului, cu condiţia să nu împiedice vizibilitatea.

Spaţii verzi

10.17. Arborii existenţi vor fi păstraţi la maximum.

Construcţiile trebuie să fie implantate în aşa fel încât să respecte plantaţiile valoroase existente.

10.18. Fiecare documentaţie depusă pentru autorizaţia de construire va fi însoţită de un plan de situaţie ce va indica plantaţia ce se intenţionează să se desfiinţeze pentru realizarea construcţiei şi cea care se intenţionează să se creeze.

Proiectele de construcţii vor fi studiate în spiritul păstrării la maximum a plantaţiei existente.

10.19. Orice proiect de construire atrage după sine obligaţia de a trata cel puţin 30% din suprafaţa terenului ca spaţii verzi şi de a planta minimum un arbore la fiecare 200 mp de spaţiu liber în jurul construcţiei.

10.20. În cazul parcelărilor pentru locuinţe ce depăşesc o suprafaţă de 5000 mp, cel puţin 5% din această suprafaţă va fi rezervată pentru amenajarea cu spaţii verzi colective, plantate cu arbori cu tulpină înaltă.

10.21. În cazul în care se acceptă a fi amplasate pe domeniul public terase pentru alimentaţie publică cu caracter sezonier, în spaţiile verzi de aliniament, între carosabil şi trotuar, se vor adopta soluţii ecologice de tipul podină din lemn, care să permită circulaţia liberă a aerului şi apei în zona înierbată.

În vederea realizării acestor terase se interzice tăierea arborilor existenti cât şi turnarea de platforme din beton în câmp continuu.

Împrejmuiri

10.22. Toate proprietăţile de pe cuprinsul intravilanelor vor fi împrejmuite, potrivit dispoziţiilor prezentului Regulament, chiar dacă nu sunt construite.

Se pot excepta de la prevederile aliniatului precedent, terenurile unor dotări de interes public.

10.23. Împrejmuirea spre stradă se va poziţiona pe linia de aliniere a străzii.

10.24. În zonele centrale şi în cazul construcţiilor cu identitate culturală, împrejmuirea spre stradă va fi construită din zidărie, în stilul clădirilor existente.

În această zonă împrejmuirea poate fi construită şi cu un grilaj de fier pe soclu zidit, cu stâlpi de fier, de zid de beton .În locul grilajului se admite şi plasă de sârmă.

Proiectele pentru autorizaţie de construire vor cuprinde studiul împrejmuirii în relaţie cu cadrul arhitectural de care se leagă.

10.25. Porţile împrejmuirilor situate pe aliniamentul stradal se vor deschide numai spre interior.

10.26. Înălţimea admisă a împrejmuirilor la drumurile publice este de maximum 1,80 m de la nivelul (terenului) trotuarului.

Înălţimea maximă a soclului unei împrejmuiri va fi de minim 45 cm de la nivelul trotuarului ( terenului ) variabil in functie de soclul casei .

Se acceptă garduri pline din zidărie, cu intentia de a continua arhitectura casei. În acest caz, proiectul pentru autorizaţia de construire va cuprinde studiul asupra modului de integrare al împrejmuirii într-un cadru arhitectural mai larg ( existent sau proiectat ).

ÎNTREŢINEREA CONSTRUCŢIILOR

11.1. Toate clădirile împrejmuite şi orice fel de construcţii vor fi întreţinute în stare corespunzătoare scopurilor existente. (LEGEA 10/95 republicata).

11.2. Primăria va putea invita pe proprietarul imobilului, să-şi repare , tencuiască din nou sau să-şi aducă în stare ireproşabilă construcţiile sau împrejmuirile neglijate.

Primăria va acorda un termen pentru executarea lucrărilor după importanţa lor, termen care va fi adus la cunoştinţa celor în cauză odată cu publicarea şi înştiinţarea.

11.3. Primăria va putea impune ca părţile de construcţie sau împrejmuiri care se află într-o stare încât nu mai pot fi reparate şi menţinerea lor ameninţă viaţa sau siguranţa publică, să fie evacuate şi demolate.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

12.1. Constructorul sau proprietarul nu are voie să înceapă o lucrare de construcţie sau desfiintare fără autorizaţia prealabilă de construire sau demolare din partea Primăriei, în caz contrar urmând să suporte prevederile legilor în vigoare (LEGEA 50/91)

12.2. Determinarea teritoriului din suprafaţa unei străzi, fundătură, piaţă sau parc, de care proprietarul are neapărată nevoie, pentru construirea de schele sau depozitare de materiale, pentru construire, cade în sarcina beneficiarului care va solicita serviciului tehnic al Primăriei in baza unui contract inchirierea unei suprafete de teren aflat in domeniul public sau privat al Primarieiin vederea amplasarii schelelor.

Ocuparea unei suprafeţe mai mare decât acea stabilită potrivit aliniatului precedent, este interzisă sub sancţiunea sistării lucrărilor.

Serviciul tehnic va desemna terenul necesar pentru aşezarea schelelor şi depunerea materialelor, în principiu numai în faţa proprietăţii pe care se va construi.

12.3. Executarea construcţiei se va efectua astfel ca sub durata de construire, să se aibă o deosebită grijă de a nu periclita viaţa şi integritatea corporală a publicului şi a muncitorilor. Lucrarile vor fi executate numai cu personal calificat.

12.4. Antreprenorul însărcinat cu repararea faţadelor, va fi responsabil şi pentru consolidarea ornamentaţiilor, izolatoarelor de conducte, a firmelor şi a oricăror alte obiecte ce sunt sunt fixate pe faţadă.

12.5. Responsabilitatea pentru pagubele pricinuite lucrărilor edilitare, aflate pe terenurile publice, sau particulare, ca monumente publice, copaci, plantaţii, lămpi, repere, cabluri electrice sau telefon, pavajele trotuarelor şi carosabilelor, etc, cade în sarcina antreprenorului, proprietarilor sau mandatarilor.

12.6. În cazul când executarea lucrărilor ar necesita desfiinţarea sau devierea unor obiecte edilitare, chiar şi pe un timp provizoriu, antreprenorul lucrărilor va interveni la serviciul tehnic, care va dispune în consecinţă în contul proprietarului executarea acestor lucrări, pe baza unei autorizaţii emise in prealabil pentru aceste lucrări.

12.7. Orice lucrare de construire se va executa fără a se folosi terenul şi clădirea vecinului, antreprenorul neputându-se întinde decât numai până la limita trotuarului.

12.8. Proprietarul vecin poate accepta ca eventualele schele necesare să fie instalate şi pe terenul său, în caz, când lucrările n-ar fi executate decât folosindu-se terenul vecinului.

12.9. Stricăciunile cauzate proprietăţii vecinului, vor fi reparate de către antreprenor sau proprietarul lucrărilor.

REGULI CU PRIVIRE LA CONSTRUCŢIILE DIN EXTRAVILAN

Unităţile teritoriale de referinţă stabilite în extravilan sunt cuprinse în următoarele zone funcţionale:

– TA – terenuri agricole ( cuprinde toate suprafeţele arabile, păşuni, fâneţe, vii, livezi din extravilan)

– TF – terenuri forestiere ( cuprinde toate suprafeţele împădurite din extravilan)

– TH – terenuri aflate permanent sub ape – cuprinde toate suprafeţele aflate sub ape, din extravilan – acumularea FIRITEAZ

– TN – terenuri neproductive din extravilan

– TR – terenuri cu rezervaţii – situri arheologice

– TC – terenuri pentru căi de comunicaţie rutieră şi feroviară

– TG – terenuri pentru gospodărie comunală

Construcţiile din aceste unităţi din extravilan vor respecta reglementările stabilite la zonele funcţionale din care fac parte.

III. ZONIFICAREA TERITORIULUI

ZONE ŞI SUBZONE FUNCŢIONALE

14.1. Zonele funcţionale ale localităţilor comunei SAGU s-au stabilit conform punct. 3.3 din R.L.U. şi sunt puse în evidenţă în planşele U70 – 03, 08, 13, 18, 23 – U.A.T. – REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE şi în planşele U70 – 06, 11, 16, 21, 26 – U.A.T. – UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ.

14.2. În vederea asigurării compatibilităţii funcţiunilor, autorizarea executării construcţiilor se face pe baza analizei raportului între construcţia propusă şi structura funcţională a zonei, în cadrul documentaţiilor de urbanism.

Pentru integrarea în zonă a construcţiilor noi se va ţine seama de Normele de Igienă aprobate cu ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 art. 3-5. Art. 7-11, art. 13-15.

Art. 3. – La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele următoarelor dotări

tehnico-edilitare:

a)platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (în cazul în care nu au

fost prevăzute camere speciale de depozitare în interiorul clădirii); suprafaţa de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului şi a ritmului de evacuare a acestuia; nu se recomandă proiectarea şi amenajarea de platforme prea mari, care implică ocuparea unor suprafeţe de teren cu

alte destinaţii (spaţii verzi etc.) şi care pot genera uşor disconfort şi insalubritate; platformele se vor amenaja la distanţe de minimum 5 m de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuinţe şi pot fi cuplate cu instalaţii pentru

bătut covoare;

b)spaţii amenajate pentru jocul copiilor, luându-se în calcul câte 1,3 m2 teren de fiecare locuitor;
c)spaţii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor populaţiei din zona respectivă, situate la distanţe de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spaţii sunt interzise activităţile de reparaţii şi întreţinere auto;
d)zone verzi de folosinţă generală, luându-se în calcul minimum 2-2,2 m2 teren/locuitor (în afara parcurilor publice).

Art. 4. – Unităţile de mică industrie, comerciale şi de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplasează în clădiri separate, la distanţă de minimum 15 m de ferestrele locuinţelor. Distanţa se măsoară între faţada locuinţei şi perimetrul unităţii. Pentru unităţile susmenţionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivităţilor, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare.

Art. 5. – La parterul clădirilor de locuit se pot amenaja unităţi comerciale şi de prestări servicii, precum şi camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spaţii gospodăreşti – anexe ale locuinţelor (garaje, spălătorii,

uscătorii etc.), cu condiţia ca acestea să nu constituie, prin funcţionarea lor, riscuri pentru sănătatea populaţiei sau să nu creeze disconfort; în acest scop, se vor asigura măsurile şi mijloacele necesare pentru limitarea nocivităţilor, astfel ca acestea să se încadreze în normele din standardele în vigoare. În interiorul clădirilor cu mai multe locuinţe se pot amenaja, în cadrul acestora, mici unităţi de servire a publicului (birouri, cabinete), cu condiţia să nu producă riscuri pentru sănătate sau disconfort.

Art. 7. – În cadrul amenajării şi dotării zonelor destinate odihnei şi recreerii trebuie să se asigure:

a)instalaţii de alimentare cu apă potabilă;
b)C.-uri publice şi locuri pentru colectarea deşeurilor;
c)colectarea şi îndepărtarea apelor uzate prin instalaţii de canalizare, locale sau zonale, a căror construcţie şi exploatare să evite poluarea factorilor de mediu.

Art. 8. – Între întreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot şi vibraţii, şi teritoriile protejate învecinate, se asigură zone de protecţie sanitară. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se înţelege: zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţiile social-culturale şi medicale, precum şi unităţile economice ale căror procese tehnologice necesită factori de mediu lipsiţi de impurităţi.

Art. 9. – Nocivităţile fizice (zgomot, vibraţii, radiaţii ionizante şi neionizante), substanţele poluante şi alte nocivităţi

din aerul, apa şi solul zonelor locuite nu vor putea depăşi limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare.

Art. 10. – Zonele de protecţie sanitară se stabilesc, ca formă, mărime şi mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.

Art. 11. – Având în vedere art. 11, distanţele minime de protecţie sanitară între o serie de unităţi care produc disconfort şi unele activităţi din teritoriul comunei SAGU sunt:

staţia de epurare a apelor uzate 300 m
fose septice vidanjabile min 10m pana la cea mai apropiata constructie
cimitir 50 m
depozit de gunoi menajer 1000 m
baze de utilaje a întreprinderii de transport 50 m
ferme zootehnice – bovine (500 capete) 200 m
ferme cabaline 100 m
ferme zootehnice – suine (sub 2000 capete) 500 m

Aceste distanţe pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.

Art. 13. – În interiorul zonei de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere şi intervenţie.

Art. 14. – Obiectivele economice care, prin natura activităţii lor, pot polua atmosfera şi pentru care nu există mijloace tehnice eficace de reţinere a poluanţilor şi de reducere a emisiilor, se amplasează în zonele destinate industriilor poluante.

Art. 15. – Unităţile care, prin specificul activităţii lor, necesită protecţie specială (spitale, centre de sănătate, creşe, grădiniţe, şcoli, biblioteci, muzee etc.) se vor amplasa în aşa fel încât să li se asigure o zonă de protecţie de minimum 50 m faţă de locuinţe, de arterele de circulaţie sau de zonele urbane aglomerate.

14.3. Subzonele funcţionale sunt subdiviziuni ale zonelor funcţionale cu funcţiuni specializate. Ele sunt marcate în cadrul unităţilor teritoriale de referinţă cap. V.

14.4. Comuna Sagu care face obiectul Regulamentului Local de Urbanism are în intravilan următoarele zone şi subzone funcţionale, fiecare zonă fiind reprezentată printr-o culoare atât în planşa de Reglementări cât şi în planşele UTR:

L – Zona de locuinte

– L.M. – Zona de locuinte cu clădiri P, P + 1. P + 2

I.S. – Zona pentru Instituţii Publice şi Servicii de interes general

A – Zona unităţilor agricole

I – Zona unităţilor industriale

IA – Zona unităţilor agricole şi industriale

SP – Zona verde de parcuri, amenajări sportive, recreere, agrement, turism, perdele de protecţie

– Subzone: – SPp – parcuri, grădini publice, parcuri tematice

– SPs – sport

– SPpp – perdele de protecţie

GC – Zona de gospodărie comunală

TE – Zona pentru echipare tehnico-edilitară şi construcţii aferente

CC – Zona pentru căi de comunicaţie şi construcţii aferente

– Subzone : – R – căi de comunicaţie rutieră

– F – căi de comunicaţie feroviare

H – Zona terenurilor aflate sub ape

IV. PREVEDERILE REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM LA NIVEL DE ZONE ŞI SUBZONE FUNCŢIONALE

CONŢINUTUL REGULAMENTULUI

15.1. Pentru fiecare zonă funcţională prevederile Regulamentului cuprind reglementări specifice, pe articole, grupate în trei capitole:

cap. 1 – generalităţi

cap. 2 – utilizarea funcţională

cap. 3 – condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor

15.2. În cap. 1 – Generalităţi se detaliază :

art. 1 – tipurile de subzone funcţionale

art. 2 – funcţiunea dominantă a zonei

art. 3 – funcţiile complementare admise ale zonei.

15.3. În cap. 2 – Utilizarea funcţională a terenurilor din cadrul zonei şi subzonei, se pun în evidenţă :

art. 4 – utilizări permise

art. 5 – utilizări permise cu condiţii

art. 6 – interdicţii temporare

art. 7 – interdicţii definitive (permanente).

15.4. În cap. 3 Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor:

Regulile de amplasare şi retrageri minime obligatorii, în completarea art. 17 … 24 din R.G.U. cu referire la :

art. 8 – orientarea faţă de punctele cardinale

art. 9 – amplasarea faţă de drumurile publice

art. 10 – amplasarea faţă de căi navigabile existente

art. 11 – amplasarea faţă de calea ferata

art. 12 – retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei de stat

art. 13 – amplasarea faţă de aliniament

art. 15 – amplasarea în interiorul parcelei.

Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii în completarea art. 25 şi 26 din R.G.U. cu referire la :

art. 16 – accese carosabile

art. 17 – accese pietonale

– Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară în completarea art. 27, 28 şi 29 din R.G.U. cu referire la :

art. 18 – racordarea la reţelele tehnico-edilitare existente

art. 19 – realizarea de reţele tehnico-edilitare

art. 20 – proprietatea publică asupra reţelelor edilitare

– Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor în completarea art. 30, 31, 32 şi 15 din R.G.U. cu referire la :

art. 21 – parcelare

art. 22 – înălţimea construcţiilor

art. 23 – aspectul exterior

art. 24 – procentul de ocupare al terenului

– Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri în completarea art. 33, 34 şi 35 din R.G.U. cu referire la :

art. 25 – parcaje

art. 26 – spaţii verzi

art. 27 – împrejmuiri.

Explicarea simbolurilor zonelor şi subzonelor funcţionale.

Exemple:

LM a2 – ZONĂ REZIDENŢIALĂ CU LOCUINŢE MICI ( P, P+1, P+2 ) CU CARACTER RURAL ŞI SEMIRURAL

unde: L : locuinţe

M : indică înălţimea mică a construcţiilor

a : existent

2 : indică numărul U.T.R. din care face parte subzona

LM b15 – SUBZONĂ REZIDENŢIALĂ CU LOCUINŢE MICI ( P, P+1, P+2) CU CARACTER RURAL ŞI SEMIRURAL

unde: L : locuinţe

M : indică indică înălţimea mică a construcţiilor

b : propunere

15 : indică numărul U.T.R. din care face parte subzona

1.L – ZONA PENTRU LOCUINTE

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Art. 1. În funcţie de regimul de înălţime, în comuna SAGU ca zonă pentru locuinte există:

0-LM – zona pentru locuinte cu locuinţe mici: clădiri P, P + 1 şi P + 2, cu caracter rural şi semi – rural

Tipurile de subzone funcţionale:

LM a– subzona pentru locuinte cu locuinţe mici (clădiri P, P + 1 , P + 2) existente sau propuse pe baza unor documentaţii de urbanism aprobate până la data elaborării prezentului Regulament.
LM b– subzona pentru locuinte cu locuinţe mici (clădiri P, P + 1 , P + 2) cu interdicţie temporară de construire până la elaborarea şi aprobarea documentaţiilor P.U.Z.

Art. 2. Funcţiunea dominantă

Este cea pentru locuinte, zona fiind compusă din:

– locuinţe cu caracter rural şi semi – rural cu regim de înălţime P, P + 1, în cadrul zonei funcţionale LM

Art. 3. Funcţiunile complementare admise ale zonei:

– instituţii publice şi servicii ce nu deranjează zona de locuit

– spaţii verzi amenajate

– accese carosabile, pietonale, parcaje, garaje

– reţele tehnico – edilitare şi construcţii aferente

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

Art. 4. Utilizări permise.

– locuinţe individuale cu caracter urban şi semi urban în subzonele funcţionale LM.

– locuinţe cu mai multe apartamente

– conversia locuinţelor în alte funcţiuni ce nu deranjează zona de locuit.

– funcţiuni complementare, care nu deranjează zona de locuit: comerţ, alimentaţie publică, servicii, administraţie, cultură, culte, învăţămînt, sănătate, spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, staţionare autovehicule, instalaţii tehnico-edilitare necesare zonei;

– birouri, sedii financiar-bancare,etc.

Art. 5. Utilizări permise cu condiţii.

– Localurile care comercializează băuturi alcoolice sunt admise cu condiţia de a fi amplasate la o distanţă mai mare de 100 m de serviciile publice, de biserici si scoli.

– Se admit funcţiuni comerciale şi servicii profesionale cu următoarele condiţii:

– să nu genereze transport greu

– să aibe posibilitatea de a asigura în parcela proprie staţionarea autovehiculelor aferente acestei funcţiuni (conform normelor)

– să fie activităţi nepoluante, fără riscuri tehnologice, fără incomodări datorate utilizării incintei pentru depozitare deşeuri, etc.

– Se admite construirea de anexe gospodăreşti pentru creşterea animalelor cu condiţia de a fi amplasate la minimum 20 m faţă de aliniamentul stradal şi în condiţiile respectării Ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sănătăţii –Norme de igienă şi recomandări privind modul de viaţă al populaţiei.

Art. 6. Interdicţii temporare.

Interdicţiile temporare de construire au fost instituite pentru cazurile în care apare ca necesară elaborarea unor documentaţii de urbanism în zonele neconstruite, în zonele de locuit cu rezerve de teren, sau în zonele de dezvoltare a localităţilor.

Autorizaţiile de construire pentru obiectivele cuprinse în aceste zone se vor elibera după elaborarea şi aprobarea documentaţiilor P.U.Z., pentru zonele respective. Se vor elabora P.U.Z. pentru următoarele zone şi subzone funcţionale:

SAGU

– UTR 1 : LM a

– UTR 2 : LM a

– UTR 7 : LM b

– UTR 9 : LM b

– UTR 13 : LM a, LM b

HUNEDOARA TIMISANA

– UTR 18 : LM a

CRUCENI

– UTR 23 : LM a

– UTR 24 : LM b

FIRITEAZ

– UTR 33 : LM a

FISCUT

– UTR 39 : LM a

– UTR 40 : LM b

– UTR 42 : LM b

Art. 7. Interdicţii definitive.

Sunt interzise următoarele activităţi:

– activităţi industriale sau alte tipuri de activităţi care generează noxe, vibraţii, zgomot, fum, miros sau care sunt incomode prin traficul generat;

– activităţi de depozitare, comerţ en gros, antrepozite;

– staţii de întreţinere auto;

– ferme agro – zootehnice, abatoare;

– panouri mari publicitare în spaţiile verzi de aliniament sau parcuri sau pe clădirile declarate cu identitate culturală

– depozite de deşeuri;

– este interzisă amplasarea oricărei construcţii în interiorul perimetrului de protecţie al forajelor de apă.

Se interzice demolarea clădirilor declarate cu identitate culturală .

CAPITOLUL 3 – CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

3.1. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII.

Art. 8. Orientarea faţă de punctele cardinale.

Conform art. 17 – RGU şi Anexei nr. 3 din RGU.

Orientarea fata de punctele cardinale
Autorizarea executarii constructiilor de locuinte se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale, si anume se evita amplasarea spre nord a dormitoarelor.

Se vor respecta prevederile Ordinului pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind modul de viaţă al populaţiei: Ordinul nr. 536/1997.

Art. 9. Amplasarea faţă de drumurile publice.

Autorizarea executării construcţiilor cu funcţiuni de locuit (locuinţe şi dotări complementare) este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor, delimitate conform legii.

Art. 10. Amplasarea faţă de căile navigabile existente şi cursuri de apă cu potenţial navigabil

Nu este cazul.

Art. 11. Amplasarea faţă de căile ferate din administrarea S.N.C.F.R.

Amplasarea obiectivelor se va face conform art. 20 din R.G.U.

Constructiile care se amplaseaza in zona de protectie a infrastructurii feroviare situata in intravilan se autorizeaza cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate „C.F.R.” – S.A. si al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
In sensul prezentului regulament, prin zona de protectie a infrastructurii feroviare se intelege fasia de teren, indiferent de proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., situata de o parte si de alta a caii ferate.
In zona de protectie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:
a) amplasarea oricaror constructii, sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;
b) efectuarea oricaror lucrari care, prin natura lor, ar provoca alunecari de teren, surpari sau ar afecta stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de constructii sau care modifica echilibrul panzei freatice subterane;
c) depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii cailor ferate romane, a zonei de protectie a infrastructurii cailor ferate romane, precum si a conditiilor de desfasurare normala a traficului.

Art. 12. Amplasarea faţă de aeroporturi.

Nu este cazul.

Art. 13. Retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei .

Nu este cazul.

Art. 14. Amplasarea faţă de aliniament.

Se vor respecta prevederile Art. 23 – R.G.U.

Cladirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase fata de acesta, dupa cum urmeaza:
a) in cazul zonelor construite compact, constructiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul cladirilor existente;
b) retragerea constructiilor fata de aliniament este permisa numai daca se respecta coerenta si caracterul fronturilor stradale.

Clădirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase faţă de acestea cu max 10m.

Construcţiile anexe pentru creşterea animalelor se va amplasa la minimum 20 m faţă de aliniament.

Clădirile din subzonele LM b se vor amplasa conform prevederilor ce se stabilesc în documentaţiile P.U.Z.

Art. 15. Amplasarea în interiorul parcelei.

Se vor respecta toate prevederile Art. 24- R.G.U.

Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta:
a) distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, conform Codului civil min 0.6m atunci cand nu se deschid ferestre spre vecin sau 1,90m;
b) distantele minime necesare interventiilor in caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unitatii teritoriale de pompieri.

– Pentru subzonele LM a:

– Amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale ale parcelei se va face respectând condiţiile:

– clădirile vor putea fi realizate în regim înşiruit (atingând ambele limite laterale ale parcelei) cu condiţia de a avea obligatoriu asigurat un acces auto în parcelă la parterul clădirii, având minimum 2,80 m lăţime

– clădirile se vor putea realiza în regim cuplat sau independent cu condiţia ca distanţele clădirilor faţă de limitele laterale pe care nu le ating, să fie conform COD CIVIL .

– Amplasarea construcţiilor se va face cu respectarea normelor de igienă cuprinse în Ordinul nr. 536 din 1997 al Ministerului Sănătăţii, Art. 2, 5 şi 16.

Art. 2. – Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum

1 1/2 ore zilnic, la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit. Distanţa dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc. Fosa septica vidanjabla se amplaseaza la min 10m de cea mai apropiata constructie.

Art. 5. – La parterul clădirilor de locuit se pot amenaja unităţi comerciale şi de prestări servicii, precum şi camere

speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spaţii gospodăreşti – anexe ale locuinţelor (garaje, spălătorii,

Art. 16. – Adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine

şi 5 capete bovine) se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor.

– Amplasarea construcţiilor faţă de limitele de fund ale parcelelor va respecta următoarele condiţii:

– clădirile principale se vor amplasa la o distanţă de cel puţin 10 m faţă de limită, cu condiţia să nu stânjenească însorirea pe parcela vecină; în condiţii bine justificate se acceptă o distanţă minimă de 6m. Clădirile se pot amplasa pe limită, în condiţiile alipirii de un calcan existent.

– anexele gospodăreşti se vor amplasa la cel puţin 4 m faţă de limită cu condiţia să nu depăşească înălţimea de 3 m.

– Amplasarea unei construcţii principale în spatele unei alte construcţiiexistente aflate la stradă se va face doar cu condiţia ca prin înălţimea şi volumetria ei să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al clădirii existente sau al străzii şi să nu fie perceptibilă din stradă.

Proiectul pentru autorizaţia de construire în acest caz va cuprinde obligatoriu o perspectivă din stradă a ansamblului .

– pentru subzonele LM b

Amplasarea clădirilor în interiorul parcelei se va face conform regulamentelor ce vor fi prevăzute în documentaţiile PUZ, cu respectarea obligatorie a normelor de însorire şi igienă sanitară din Ordinul nr. 536/1997 al Ministerului Sănătăţii şi prevederilor art. 24-RGU.

Fosa septica vidanjabla se amplaseaza la min 10m de cea mai apropiata constructie.

3.2. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII.

Art. 16. Accese carosabile.

Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.

Toate parcelele vor avea obligatoriu un acces auto în parcelă, având o lăţime minimă de 2,80 m.

Art. 17. Accese pietonale.

Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.
In sensul prezentului articol, prin accese pietonale se intelege caile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, strazi pietonale, piete pietonale, precum si orice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau, dupa caz, pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea de trecere publica, potrivit legii sau obiceiului.
Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.

3.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ .

Art. 18. Racordarea la reţele publice de echipare edilitară existentă.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.
(2) De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice locale, pentru locuinte individuale, in urmatoarele conditii:
a) realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de protectie a mediului;
b) beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.
(3) Pentru celelalte categorii de constructii se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa construiasca noi retele.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare.

Art. 19. Realizarea de reţele tehnico-edilitare.

(1) Extinderile de retele sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice se realizeaza de catre investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz, in conditiile contractelor incheiate cu consiliile locale.
(2) Lucrarile de racordare si de bransare la reteaua edilitara publica se suporta in intregime de investitor sau de beneficiar.

Este obligatorie branşarea la reţeaua de alimentare cu apă a tuturor construcţiilor ce prin specificul lor o pretind, pe măsură ce se extinde sistemul centralizat de alimentare cu apă în localităţile comunei.

Conductele se vor monta in trama stradala sub adancimea de inghet.

Branşarea construcţiilor la reţeaua de canalizare, în zonele în care aceasta există, este obligatorie.

Canalizarea menajera se monteaza in trama stradala in spatiul verde.

Canalizarea pluviala se face in sistem combinat de conducte subterane cu canale si rigole de suprafata.

Instalaţiile de alimentare cu energie electrică şi punctele de racord vor fi concepute în aşa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al construcţiei sau zonei înconjurătoare. Acestea vor trebui să permită de regulă racordul subteran acolo unde este posibil sau aerian.

Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin linii electrice aeriene de joasa tensiune.

Instalaţia de telefonie va respecta prevederile de la articolul precedent.

Retelele de comunicatii si cablu TV se vor poza subteran pana la punctele de racord ale fiecarei cladiri.

Alimentarea cu gaze naturale se realizeaza prin sistem de distributie ramificat amplasat de-a lungul drumului.

Bransamentele se executa cu montaj ingropat la 1.10m.

Firidele de branşament vor fi amplasate în aşa fel încât să nu aducă prejudicii asupra aspectului arhitectural al construcţiilor şi împrejmuirilor.

Art. 20. Proprietatea publică asupra reţelelor tehnico-edilitare.

(1) Retelele de apa, de canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel.
(2) Retelele de alimentare cu gaze, cu energie electrica si de telecomunicatii sunt proprietate publica a statului, daca legea nu dispune altfel.
(3) Lucrarile prevazute la alin. (1) si (2), indiferent de modul de finantare, intra in proprietatea publica.

3.4. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENULUI ŞI ALE CONSTRUCŢIILOR.

Art. 21. Parcelarea.

Parcelarea este operaţiunea de divizare a unei suprafeţe de teren minimum 4 loturi alăturate, în vederea realizării de noi construcţii.

Parcelările pot fi aprobate doar în baza unui proiect PUZ (Plan urbanistic zonal).

Parcelele construibile sunt cele care respectă cumulativ următoarele condiţii:

front la stradă de minimum 8 m pentru clădirile înşiruite, minimum 12 m pentru clădiri cuplate sau clădirile izolate.
aceste fronturi minime vor fi luate în considerare în cazul loturilor existente la data aprobării prezentului regulament. Se recomandă ca parcelele noi să aibă fronturi de minimum 12 m
adâncimea parcelei mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei. Adâncimea parcelei nu va fi mai mică de 20 m
suprafaţa parcelei va fi de minimum 240 mp.

Art. 22. Înălţimea construcţiilor

La stabilirea înălţimii construcţiilor se va avea în vedere:

– protejarea şi punerea în valoare a fondului construit existent, cu respectarea regulilor de compoziţie arhitectural – urbanistică a zonei;

– amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit. Distanţa dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.

În subzonele LM inălţimea maximă a construcţiilor va fi de P + 2 niveluri, cu posibilitatea de mansardare în Sagu şi P+1+ M în celelalte localităţi ale comunei.

Modificarea regimului maxim de înălţime poate fi făcută în situaţii justificate, cu condiţia elaborării unei documentaţii PUZ care să cuprindă un studiu referitor la impactul creşterii înălţimii asupra siluetei urbane.

Este interzisă supraetajarea clădirilor cu identitate culturală. Acestea se vor putea putea mansarda cu condiţia menţinerii geometriei actuale a acoperişurilor. Celelalte construcţii vor respecta prevederile art. 31 din RGU.

(1) Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si a caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile imediat invecinate.
(2) In sensul prezentului regulament, cladiri imediat invecinate sunt cele amplasate alaturat, de aceeasi parte a strazii.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal, aprobat conform legii.

Înălţimea maximă a construcţiilor în UTR 11 si UTR 13 va fi mai mică decât clădirea gării.

Art. 23. Aspectul exterior al construcţiilor.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine functiunii acestora si nu depreciaza aspectul general al zonei.
(2) Autorizarea executarii constructiilor care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, intra in contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii, este interzisa.

A. Dispoziţii generale

Autorizarea executării construcţiilor care prin conformare, volumetrie şi aspect exterior intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.

Construcţiile trebuie să se apropie prin volumetrie şi proporţii de tipul dominant al construcţiilor din zona înconjurătoare.

Extinderile clădirilor tradiţionale se vor face în spiritul construcţiei iniţiale.

Faţadele laterale şi posterioare ale clădirilor trebuie tratate la acelaşi nivel calitativ cu cele principale şi în armonie cu acestea.

Construcţiile declarate cu identitate culturală nu-şi vor modifica aspectul exterior. În cazul lor sunt permise lucrări de reparaţii, renovare, consolidare, cu condiţia menţinerii tuturor elementelor de ansamblu şi de detaliu tradiţionale (volumetrie, poziţia şi forma golurilor în faţade, toate elementele decorative, materiale tradiţionale de finisaj, învelitoarea din ţiglă roşie, tâmplării din lemn în forma şi culoarea iniţială). Sunt permise geamuri termopan cu condiţia de a fi montate în tâmplării din lemn şi de a prelua conformarea şi culoarea tâmplăriilor iniţiale.

În cazuri bine justificate (deschideri de goluri pentru acces în spaţiul parterului) este posibilă practicarea unui gol de uşă numai dacă intervenţia nu afectează coerenţa compoziţională a faţadei sau potenţialul de organizare funcţională a întregului imobil. Pentru orice deschidere de goluri este necesar avizul Inspectoratului pentru Construcţii – jud. Arad.

Lucrările tehnice (reţele, conducte, cutii de branşament, etc.) trebuie integrate în volumul construcţiilor sau al împrejmuirilor. Instalaţiile de alimentare cu gaze naturale, energie electrică şi CATV, precum şi punctele de racord vor fi concepute în aşa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al construcţiilor sau al zonei înconjurătoare.

Instalaţiile exterioare pentru climatizare nu se vor monta pe faţadele principale. Ele pot fi montate:

– pe acoperişuri numai pe versantul dinspre interiorul parcelei şi retrase obligatoriu cu minimum 3 m faţă de cornişă,

– pe fatadele laterale

– în podurile nemansardabile.

B. Faţade

a)În cazul clădirilor cu identitate culturală şi valoare arhitectural – ambientală se interzice folosirea tencuielilor moderne cu textură puternică (terasit, tehnică “stropirii cu mătura”, etc.)
b)Este interzisă placarea faţadelor care iniţial au avut finisaje realizate din tencuială.
c)Se interzice eliminarea sau acoperirea decoraţiilor de pe faţadele caselor vechi. Este obligatorie refacerea ornamentelor distruse sau deteriorate, utilizând aceleaşi materiale ca cele iniţiale, pe bază de material iconografic de epocă.
d)Toate documentaţiile de avizare pentru lucrările de refacere sau restaurare ale faţadelor clădirilor vechi vor fi însoţite de fotografii color ale situaţiei existente.
e)Este interzisă folosirea pe faţadele clădirilor tradiţionale a materialelor scumpe (marmură, travertin, etc.) la clădiri care nu au folosit astfel de materiale şi înainte. Nobleţea faţadelor va rezulta din claritatea concepţiei generale, acurateţea detaliilor, etc.
f)Este interzisă utilizarea gratiilor la vitrine montate la exterior. Se admit gratiile montate la interior.
g)Este interzisă executarea de locuinţe din materiale nedurabile.
h)Intervenţiile asupra clădirilor vor fi făcute cu păstrarea golurilor existente în faţadă.

C. Firme, reclame, elemente de signalistică

– Nu se admite montarea pe faţadele vechi a firmelor şi reclamelor deasupra cornişelor peste parter. Este posibilă montarea lor doar sub linia de demarcaţie dintre parter şi etaj.

– Nu se admite acoperirea elementelor decorative sau de arhitectură (cornişe, balustrade de balcon, frontoane, etc.) cu elemente de signalistică, reclame, firme.

– Este interzisă amplasarea de elemente de signalistică, reclame, firme, în aşa fel încât să fie obturate perspectivele spre elementele valoroase ale cadrului construit: clădiri cu identitate culturală , construcţii de cult, monumentele de artă plastică.

D. Acoperişuri

a)La stabilirea pantelor de acoperiş se va urmări ca acestea să fie realizate în armonie cu cele caracteristice zonei.
b)Învelitorile clădirilor (principale) vor fi realizate din materiale ceramice specifice zonei.
c)Învelitorile extinderilor construcţiilor sau ale garajelor va fi realizate din acelaşi material ca şi construcţia principală, utilizând aceeaşi tipologie de acoperiş.
d)În cazul clădirilor cu identitate culturală menţionate la art. 1, nu se admit modificări ale geometriei acoperişului. În situaţia unei mansardări,iluminarea mansardei se va face prin ferestre de tip “VELLUX”, poziţionate la minimum 2,0 m măsuraţi pe orizontală de la streaşină. Nu se admite modificarea culorii învelitorii, faţă de cea existentă.
e)Este interzisă utilizarea de învelitori de altă culoare decât cea tradiţională a ţiglei (cărămiziu, brun-roşcat).

Art. 24. Procentul de ocupare a terenului.

POT = 30% si CUT = 0.9

3.5. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPAŢII VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI.

Art. 25. Parcaje

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de catre primari, conform legii.
(3) Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei.

Art. 26. Spaţii verzi.

Se vor menţine spaţiile verzi de aliniament de-a lungul străzilor unde acestea există.

Se recomandă realizarea de spaţii verzi plantate de aliniament în zonele în care se va realiza PUZ.

Art. 27. Împrejmuiri.

În cazul parcelelor cu clădiri valoroase cu identitate culturală, împrejmuirile tradiţionale vor fi menţinute, renovate respectate, cu utilizarea materialelor tradiţionale.

Înălţimea admisă a împrejmuirilor la drumurile publice este de maximum 1,80 m de la nivelul (terenului) trotuarului.

Înălţimea maximă a soclului unei împrejmuiri va fi de minim 45 cm de la nivelul trotuarului ( terenului ) variabil in functie de soclul casei .

IV.2. IS – ZONA PENTRU INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Art. 1.Tipurile de subzone funcţionale

Zona IS cuprinde instituţiile publice, serviciile, unităţile comerciale existente şi propuse.

Zona cuprinde următoarele subzone:

– IS a: subzona instituţiilor publice şi serviciilor existente: Primăria, şcoli, dispensar, poliţia, case naţionale, biserici, etc.

– IS b: subzona pentru instituţii publice şi servicii propuse

Zona pentru instituţii publice şi servicii este cuprinsă în următoarele U.T.R.-uri:

– SAGU

– UTR 1 : IS a

– UTR 7 : IS b

– UTR 8 : IS b

– UTR 13 : IS a

– HUNEDOARA TIMISANA

– UTR 17 : IS a

– CRUCENI

– UTR 22 : IS a

– FIRITEAZ

– UTR 32 : IS a

– UTR 33 : IS a

– FISCUT

– UTR 38 : IS a

– UTR 40 : IS b

– UTR 42 : IS b

Art. 2. Funcţiunea dominantă a zonei

Instituţii publice şi servicii

Art. 3. Funcţiunile complementare admise ale zonei:

– Locuinţe

– Spaţii verzi amenajate

– Accese pietonale, carosabile, parcaje

– Reţele şi instalaţii tehnico – edilitare.

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

Art. 4. Utilizări permise.

– instituţii publice, servicii, comerţ, alimentaţie publică, cultură, cult şi funcţiunile complementare admise ale zonei

Art. 5. Utilizări permise cu condiţii.

– Localurile care comercializează băuturi alcoolice sunt admise cu condiţia de a fi amplasate la o distanţă mai mare de 100 m de instituţiile sanitare, de şcoli şi de biserici

– Se admit funcţiuni comerciale şi sevicii în următoarele condiţii:

– să nu genereze transport greu

– să aibe posibilitatea de a asigura în parcela proprie staţionarea autovehiculelor aferente acestei funcţiuni (conform normelor)

– să fie activităţi nepoluante, fără riscuri tehnologice, fără incomodări datorate utilizării incintei pentru depozitare deşeuri, etc.

Art. 6. Interdicţii temporare.

– Se instituie interdicţii de construire pentru subzonele IS b până la elaborarea şi aprobarea documentaţiilor PUZ pentru zonele respective.

Art. 7. Interdicţii definitive.

Se interzice amplasarea construcţiilor şi amenajărilor care prin natura lor, volumul şi aspectul lor sunt incompatibile cu securitatea , salubritatea şi confortul zonei
construcţii pentru activităţi de producţie
ferme agro – zootehnice, abatoare;
panouri mari publicitare în spaţiile verzi de aliniament sau parcuri sau pe clădirile declarate cu identitate culturală
depozite de deşeuri;
este interzisă amplasarea oricărei construcţii în interiorul perimetrului de protecţie al forajelor de apă.
Se interzice demolarea clădirilor declarate cu identitate culturală .

CAPITOLUL 3 – CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

3.1. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII.

Art. 8. Orientarea faţă de punctele cardinale.

Pentru toate categoriile de constructii administrative si financiar-bancare se recomanda orientarea, astfel incat sa se asigure insorirea spatiilor pentru public si a birourilor.
Pentru toate categoriile de constructii comerciale se recomanda orientarea, astfel incat sa se asigure insorirea spatiilor pentru public si a birourilor.
Se recomanda orientarea nord a depozitelor, atelierelor de lucru, bucatariilor si a spatiilor de preparare.
Conditiile de orientare sunt date de specificul cultului.
Pentru toate categoriile de constructii de invatamant, orientarea salilor de clasa va fi sud, sud-est, sud-vest.
Bibliotecile, salile de ateliere si laboratoare se vor orienta nord.
Terenurile de sport vor avea latura lunga orientata nord-sud.

Art. 9. Amplasarea faţă de drumurile publice.

Autorizarea executării construcţiilor este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor, delimitate conform legii.

Art. 10. Amplasarea faţă de căile navigabile.

Nu este cazul.

Art. 11. Amplasarea faţă de căile ferate din administrarea S. N.C.F.R..

Amplasarea oricărei lucrări de investiţii pe zona de siguranţă şi de protecţie a căii ferate se face numai după obţinerea prealabilă a acordurilor RCF, a CN “Căi Ferate CFR” SA şi a Ministerului Transporturilor.

Art. 12. Amplasarea faţă de aeroporturi.

Nu este cazul.

Art. 13. Retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei .

Nu este cazul

Art. 14. Amplasarea faţă de aliniament.

(1) Cladirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase fata de acesta, dupa cum urmeaza:
a) in cazul zonelor construite compact, constructiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul cladirilor existente
b) retragerea constructiilor fata de aliniament (maxim 10m retragere fata de aliniament) este permisa numai daca se respecta coerenta si caracterul fronturilor stradale .
(2) In ambele situatii, autorizatia de construire se emite numai daca inaltimea cladirii nu depaseste distanta masurata, pe orizontala, din orice punct al cladirii fata de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal aprobat conform legii.
(4) In sensul prezentului regulament, prin aliniament se intelege limita dintre domeniul privat si domeniul public.

Art. 15. Amplasarea în interiorul parcelei.

3.2. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII.

Art. 16. Accese carosabile.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin. 1, cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.
(3) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

Art. 17. Accese pietonale.

(1) Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.
(2) In sensul prezentului articol, prin accese pietonale se intelege caile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, strazi pietonale, piete pietonale, precum si orice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau, dupa caz, pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea de trecere publica, potrivit legii sau obiceiului.
(3) Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.

3.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ .

Art. 18. Racordarea la reţele publice de echipare edilitară existentă.

Art. 19. Realizarea de reţele tehnico-edilitare.

Conductele se vor monta in trama stradala sub adancimea de inghet.

Branşarea construcţiilor la reţeaua de canalizare, în zonele în care aceasta există, este obligatorie.

Canalizarea menajera se monteaza in trama stradala in spatiul verde.

Canalizarea pluviala se face in sistem combinat de conducte subterane cu canale si rigole de suprafata.

Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin linii electrice aeriene de joasa tensiune.

Instalaţia de telefonie va respecta prevederile de la articolul precedent.

Retelele de comunicatii si cablu TV se vor poza subteran pana la punctele de racord ale fiecarei cladiri.

Alimentare cu gaze naturale se realizeaza prin sistem de distributie ramificat amplasat de-a lungul drumului.

Bransamentele se executa cu montaj ingropat la 1.10m.

Firidele de branşament vor fi amplasate în aşa fel încât să nu aducă prejudicii asupra aspectului arhitectural al construcţiilor şi împrejmuirilor.

Art. 20. Proprietatea publică asupra reţelelor tehnico-edilitare.

3.4. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENULUI ŞI ALE CONSTRUCŢIILOR.

Art. 21. Parcelarea.

(1) Parcelarea este operatiunea de divizare a unei suprafete de teren in minimum 4 loturi alaturate, in vederea realizarii de noi constructii. Pentru un numar mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelarii si executarea constructiilor cu conditia adoptarii de solutii de echipare colectiva care sa respecte normele legale de igiena si de protectie a mediului.
(2) Autorizarea executarii parcelarilor, in baza prezentului regulament, este permisa numai daca pentru fiecare lot in parte se respecta cumulativ urmatoarele conditii:
a) front la strada de minimum 8 m pentru cladiri insiruite si de minimum 12 m pentru cladiri izolate sau cuplate;
b) suprafata minima a parcelei de 150 mp pentru cladiri insiruite si, respectiv, de minimum 240 mp pentru cladiri amplasate izolat sau cuplate;
c) adancime mai mare sau cel putin egala cu latimea parcelei.
(3) Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se incadreaza in prevederile alin. (2).

Art. 22. Înălţimea construcţiilor

Înălţimea maximă a construcţiilor va fi de P + 2 niveluri, în Sagu, centru de comună şi P+1+M în celelalte localităţi ale comunei.

La stabilirea înălţimii construcţiilor se va avea în vedere:

– protejarea şi punerea în valoare a fondului construit existent, cu respectarea regulilor de compoziţie arhitectural – urbanistică a zonei;

– respectarea normativelor legate de asigurarea însoririi construcţiilor pentru a nu aduce prejudicii clădirilor învecinate sub aspectul însoririi acestora.

Este interzisă supraetajarea clădirilor cu identitate culturală. Acestea se vor putea putea mansarda cu condiţia menţinerii geometriei actuale a acoperişurilor.

Art. 23. Aspectul exterior al construcţiilor.

A. Dispoziţii generale

– Construcţiile trebuie să se apropie prin volumetrie şi proporţii de tipul dominant al construcţiilor din zona înconjurătoare.

– Extinderile clădirilor tradiţionale se vor face în spiritul construcţiei iniţiale.

– Faţadele laterale şi posterioare ale clădirilor trebuie tratate la acelaşi nivel calitativ cu cele principale şi în armonie cu acestea.

– Construcţiile declarate cu identitate culturală ( la art. 1) nu-şi vor modifica aspectul exterior. În cazul lor sunt permise lucrări de reparaţii, renovare, consolidare, cu condiţia menţinerii tuturor elementelor de ansamblu şi de detaliu tradiţionale (volumetrie, poziţia şi forma golurilor în faţade, toate elementele decorative, materiale tradiţionale de finisaj, învelitoarea din ţiglă roşie, tâmplării din lemn în forma şi culoarea iniţială). Sunt permise geamuri termopan cu condiţia de a fi montate în tâmplării din lemn şi de a prelua conformarea şi culoarea tâmplăriilor iniţiale.

– Lucrările tehnice (reţele, conducte, cutii de branşament, etc.) trebuie integrate în volumul construcţiilor sau al împrejmuirilor. Instalaţiile de alimentare cu gaze naturale, energie electrică şi CATV, precum şi punctele de racord vor fi concepute în aşa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al construcţiilor sau al zonei înconjurătoare.

– Instalaţiile exterioare pentru climatizare nu se vor monta pe faţadele principale. Ele pot fi montate pe fatadele laterale, acoperişuri numai pe versantul dinspre interiorul parcelei şi retrase obligatoriu cu minimum 3 m faţă de cornişă, în podurile nemansardabile.

B.Faţade

În cazul clădirilor cu identitate culturală şi valoare arhitectural – ambientală se interzice folosirea tencuielilor moderne cu textură puternică (terasit, tehnică “stropirii cu mătura”, etc.)

– Este interzisă placarea faţadelor care iniţial au avut finisaje realizate din tencuială.

– Se interzice eliminarea sau acoperirea decoraţiilor de pe faţadele caselor vechi. Este obligatorie refacerea ornamentelor distruse sau deteriorate, utilizând aceleaşi materiale ca cele iniţiale, pe bază de material iconografic de epocă.

– Toate documentaţiile de avizare pentru lucrările de refacere sau restaurare ale faţadelor clădirilor vechi vor fi însoţite de fotografii color ale situaţiei existente.

– Este interzisă folosirea pe faţadele clădirilor tradiţionale a materialelor scumpe (marmură, travertin, etc.) la clădiri care nu au folosit astfel de materiale şi înainte. Nobleţea faţadelor va rezulta din claritatea concepţiei generale, acurateţea detaliilor, etc.

– Este interzisă utilizarea gratiilor la vitrine montate la exterior. Se admit gratiile montate la interior.

– Este interzisă executarea de locuinţe din materiale nedurabile.

– Intervenţiile asupra clădirilor vor fi făcute cu păstrarea golurilor existente în faţadă.

C.Firme, reclame, elemente de signalistică

– Nu se admite montarea pe faţadele vechi a firmelor şi reclamelor deasupra cornişelor peste parter. Este posibilă montarea lor doar sub linia de demarcaţie dintre parter şi etaj.

– Nu se admite acoperirea elementelor decorative sau de arhitectură (cornişe, balustrade de balcon, frontoane, etc.) cu elemente de signalistică, reclame, firme.

D.Acoperişuri

– La stabilirea pantelor de acoperiş se va urmări ca acestea să fie realizate în armonie cu cele caracteristice zonei.

– La acoperişurile fără rupere de pantă se acceptă pantă de maximum 40⁰ – 45⁰.

– Învelitorile clădirilor (principale) vor fi realizate din materiale ceramice specifice zonei. Învelitorile din tablă se pot folosi la clădirile existente care au folosit iniţial acest material cu obligaţia de a folosi acelaşi tip de tablă şi la construcţii anexe situate dincolo de limita de 20 m de la aliniament. Este permisă utilizarea sticlei în cazul serelor, verandelor pe faţadele dinspre interiorul parcelei.

– Învelitorile extinderilor construcţiilor sau ale garajelor va fi realizate din acelaşi material ca şi construcţia principală, utilizând aceeaşi tipologie de acoperiş.

– În cazul clădirilor cu identitate culturală menţionate la art. 1, nu se admit modificări ale geometriei acoperişului. În situaţia unei mansardări,iluminarea mansardei se va face prin ferestre de tip “VELLUX”, poziţionate la minimum 2,0 m măsuraţi pe orizontală de la streaşină. Nu se admite modificarea culorii învelitorii, faţă de cea existentă.

– Este interzisă utilizarea de învelitori de altă culoare decât cea tradiţională a ţiglei (cărămiziu, brun-roşcat).

Art. 24. Procentul de ocupare al terenului.

POT = 30% si CUT = 0.9

3.5. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPAŢII VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI.

Art. 25. Parcaje

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre primarii, conform legii.
(3) Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei.

Art. 26. Spaţii verzi.

Se vor menţine spaţiile verzi de aliniament de-a lungul străzilor unde acestea există.

Se recomandă realizarea de spaţii verzi plantate de aliniament în zonele în care se va realiza PUZ.

Art. 27. Împrejmuiri.

În cazul parcelelor cu clădiri valoroase cu identitate culturală, împrejmuirile tradiţionale vor fi menţinute, renovate respectate, cu utilizarea materialelor tradiţionale.

(1) In conditiile prezentului regulament, este permisa autorizarea urmatoarelor categorii de imprejmuiri:
a) imprejmuiri opace, necesare pentru protectia impotriva intruziunilor, separarea unor servicii functionale, asigurarea protectiei vizuale;
b) imprejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitarii parcelelor aferente cladirilor si/sau integrarii cladirilor in caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice.
(2) Pentru ambele categorii, aspectul imprejmuirilor se va supune acelorasi exigente ca si in cazul aspectului exterior al constructiei.

IV.3. ID – ZONA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Art. 1.Tipurile de subzone funcţionale

Zona unităţilor industriale este compusă din :

– Ia – unităţi industriale existente

– Ib – unităţi industriale propuse

Zona pentru instituţii publice şi servicii este cuprinsă în următoarele U.T.R.-uri:

– SAGU

– UTR 8 : I b

– UTR 11 : I a, I b

– UTR 15 : I b

– HUNEDOARA TIMISANA

– UTR 20 : I b

– CRUCENI

– UTR 26 : I a

– UTR 29 : I b

– FIRITEAZ

– UTR 34 : I b

Art. 2. Funcţiunea dominantă a zonei

Funcţiunea dominantă: industrie, depozitare, construcţii, parcuri logistice.

Art. 3. Funcţiunile complementare admise ale zonei:

– servicii

– accese carosabile şi pietonale

– racorduri de cale ferată

– reţele tehnico – edilitare

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

Art. 4. Utilizări permise.

– construcţii cu funcţiune de regulă industrială, de depozitare, unităţi de construcţii şi funcţiuni administrative aferente acestora

– servicii, comerţ

– instalaţii şi echipamente legate de funcţionarea zonei

– construcţii pentru gospodărie comunală

– staţionări auto

– spaţii verzi, perdele de protecţie.

Art. 5. Utilizări permise cu condiţii.

– funcţiunile mai sus menţionate sunt permise în zona de protecţie a infrastructurii feroviare şi în zona de protecţie a drumului naţional, cu condiţia obţinerii avizului Regionalei CF , şi CN “Căi Ferate CFR” SA respectiv avizul D.R.D.P.

Art. 6. Interdicţii temporare.

– terenurile din subzonele Ib, indicate în planşa “REGLEMENTĂRI” ca fiind supuse unui regim de temporar de interdicţie de construire vor putea fi construite doar după elaborarea şi aprobarea Planurilor Urbanistice Zonale pentru zonele respective

Art. 7. Interdicţii definitive.

– unităţi ce prezintă riscuri tehnologice

– construcţii de locuinţe

– depozite de deşeuri industriale

CAPITOLUL 3 – CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

3.1. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII.

Art. 8. Orientarea faţă de punctele cardinale.

Se evita amplasarea spre nord a spatiilor de birouri.

Art. 9. Amplasarea faţă de drumurile publice.

Autorizarea executării construcţiilor este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor, si cu asigurarea de drumuri colectoare.

(1) In zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice:
a) constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare;
b) parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiunile lor complementare);
c) conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii sau constructii de acest gen.
(2) In sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fasiile de siguranta si fasiile de protectie.

Art. 10. Amplasarea faţă de căile navigabile.

Nu este cazul.

Art. 11. Amplasarea faţă de căile ferate din administrarea S. N.C.F.R..

Amplasarea oricărei lucrări de investiţii pe zona de siguranţă sau de protecţie a căii ferate se va face numai după obţinerea acordurilor prealabile a Regionale CF , a CN Căi Ferate “CFR” SA şi a Ministerului Transporturilor.

Zona de siguranţă a căii ferate: 20 m de-o parte şi de alta a căii ferate.

Zona de protecţie a infrastructurii feroviare: fâşia de teren cu lăţimea de 100 m măsurată de la limita zonei cadastrale CFR situată de-ă parte şi de alta a căii ferate.

Art. 12. Amplasarea faţă de aeroporturi.

Nu este cazul.

Art. 13. Retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei .

Nu este cazul.

Art. 14. Amplasarea faţă de aliniament.

Unităţile de producţie nepoluante din zonele rezidenţiale sau din preajma lor vor respecta distanţele minime obligatorii ale zonei respective.

La fiecare situaţie în parte se vor asigura coerenţa fronturilor stradale, luând în considerare situaţia vecinilor imediaţi şi caracterul general al străzii.

Pentru unităţile poluante amplasate în zonele industriale, se recomandă un regim de aliniere retras cu cel puţin 6,0 m faţă de aliniament, în vederea realizării unei plantaţii de protecţie spre căile de comunicaţie.

Art. 15. Amplasarea în interiorul parcelei.

Se interzice cuplarea clădirilor de producţie cu clădiri de locuit.

3.2. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII.

Art. 16. Accese carosabile.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) Numarul si configuratia acceselor se determina conform anexei la prezentul regulament.
(3) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

Art. 17. Accese pietonale.

3.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ .

Art. 18. Racordarea la reţele publice de echipare edilitară existentă.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.
(2) De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice locale, in urmatoarele conditii:
a) realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de protectie a mediului;
b) beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.
(3) Se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa construiasca noi retele.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare.

Art. 19. Realizarea de reţele tehnico-edilitare.

Art. 20. Proprietatea publică asupra reţelelor tehnico-edilitare.

3.4. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENULUI ŞI ALE CONSTRUCŢIILOR.

Art. 21. Parcelarea.

În funcţie de terenul disponibil şi de configuraţia ţesutului urban specific localităţii sau zonei în care va avea loc operaţiunea de parcelare vor fi stabilite dimensiunea, forma şi suprafaţa loturilor ce vor rezulta în urma parcelării.

Art. 22. Înălţimea construcţiilor

Înălţimea maximă a construcţiilor în UTR 11 si UTR 13 va fi mai mică decât clădirea gării.

Art. 23. Aspectul exterior al construcţiilor.

Art. 24. Procentul de ocupare al terenului.

POT = 55% sau conform PUZ aprobat in zona respectiva.

3.5. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPAŢII VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI.

Art. 25. Parcaje

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de catre primarii, conform legii.
(3) Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei

Vor fi prevazute parcaje in functie de specificul activitatii, dupa cum urmeaza:
– activitati desfasurate pe o suprafata de 10 – 100 mp, un loc de parcare la 25 mp;
– activitati desfasurate pe o suprafata de 100 – 1.000 mp, un loc de parcare la 150 mp;
– activitati desfasurate pe o suprafata mai mare de 1.000 mp, un loc de parcare la o suprafata de 100 mp.

Art. 26. Spaţii verzi.

Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii verzi si plantate, in functie de destinatia si de capacitatea constructiei

Pentru constructii industriale vor fi prevazute spatii verzi si aliniamente cu rol de protectie in functie de categoria acestora , dar nu mai putin de 20% din suprafata totala a terenului.

Art. 27. Împrejmuiri.

IV.4. A – ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Art. 1.Tipurile de subzone funcţionale

Zone şi subzone funcţionale:

A : zona unităţilor agricole existente

SAGU – U.T.R. 3 – A

CRUCENI – U.T.R. 25 – A

FISCUT – U.T.R. 39 – A , U.T.R. 41 – A

Art. 2. Funcţiunea dominantă a zonei

Unităţi agricole

Art. 3. Funcţiunile complementare admise ale zonei:

– unităţi industriale şi de depozitare

– servicii

– construcţii şi reţele tehnico – edilitare

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

Art. 4. Utilizări permise.

unităţi agricole
unităţi industriale şi de depozitare
construcţii tehnico – edilitare şi reţele
servicii
drumuri de acces, parcaje, garaje

Art. 5. Utilizări permise cu condiţii.

– Unităţile de producţie noi se vor amplasa numai pe baza documentaţiilor PUZ aprobate.

– Autorizaţiile de construire pentru obiectivele ce se intenţionează a se construi în zona de siguranţă şi de protecţie a infrastructurii feroviare se vor elibera după obţinerea acordurilor prealabile ale RCF şi C.N. “Căi Ferate CFR” SA.

Art. 6. Interdicţii temporare.

Terenurile libere indicate în planşa “Reglementări” destinate construirii de unităţi agricole şi industriale sunt supuse unui regim de interdicţie temporară de construire până la elaborarea şi aprobarea documentaţiilor P.U.Z.

Art. 7. Interdicţii definitive.

Nu se instituie interdicţii definitive de construire.

CAPITOLUL 3 – CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

3.1. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII.

Art. 8. Orientarea faţă de punctele cardinale.

Nu se impune o regulă.

Art. 9. Amplasarea faţă de drumurile publice.

Autorizarea executării construcţiilor este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor, si cu asigurarea de drumuri colectoare.

Art. 10. Amplasarea faţă de căile navigabile.

Nu este cazul.

Art. 11. Amplasarea faţă de căile ferate din administrarea S. N.C.F.R..

Amplasarea oricărui obiectiv în zona de siguranţă sau de protecţie ale infrastructurii feroviare se face numai cu acordul prealabil al RCF şi C.N. “Căi Ferate CFR” SA precum şi al Ministerului Transporturilor.

Art. 12. Amplasarea faţă de aeroporturi.

Nu este cazul.

Art. 13. Retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei .

Nu este cazul.

Art. 14. Amplasarea faţă de aliniament.

Construcţiile agro – zootehnice precum şi staţiile de epurare aferente fermelor vor fi retrase de la aliniament cu minimum 6 m. În această fâşie de teren situată între clădiri şi aliniament se va prevedea o plantaţie de protecţie.

Unităţile agricole sau agro-zootehnice din zonele rezidenţiale sau din preajma lor vor respecta distanţele minime obligatorii ale zonei respective.

La fiecare situaţie în parte se vor asigura coerenţa fronturilor stradale, luând în considerare situaţia vecinilor imediaţi şi caracterul general al străzii.

Art. 15. Amplasarea în interiorul parcelei.

Se interzice cuplarea clădirilor de producţie cu clădiri de locuit.

3.2. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII.

Art. 16. Accese carosabile.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) Numarul si configuratia acceselor se determina conform anexei la prezentul regulament.
(3) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

Art. 17. Accese pietonale.

3.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ.

Art. 18. Racordarea la reţele publice de echipare edilitară existentă.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.
(2) De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice locale, in urmatoarele conditii:
a) realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de protectie a mediului;
b) beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.
(3) Se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa construiasca noi retele.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare.

Art. 19. Realizarea de reţele tehnico-edilitare.

Art. 20. Proprietatea publică asupra reţelelor tehnico-edilitare.

3.4. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENULUI ŞI ALE CONSTRUCŢIILOR.

Art. 21. Parcelarea.

Art. 22. Înălţimea construcţiilor

Art. 23. Aspectul exterior al construcţiilor.

Art. 24. Procentul de ocupare al terenului.

POT = 55% sau conform PUZ aprobat in zona respectiva.

3.5. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPAŢII VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI.

Art. 25. Parcaje

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de catre primarii, conform legii.
(3) Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei

Art. 26. Spaţii verzi.

Fermele agro – zootehnice vor fi separate de drumurile publice şi de celelalte funcţiuni (locuire, servicii, etc.) prin perdele de protecţie.

Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii verzi si plantate, in functie de destinatia si de capacitatea constructiei

Pentru constructii agro-zootehnice vor fi prevazute spatii verzi si aliniamente cu rol de protectie in functie de categoria acestora , dar nu mai putin de 20% din suprafata totala a terenului.

Art. 27. Împrejmuiri.

IV.5. IA – ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Art. 1.Tipurile de subzone funcţionale

Zone şi subzone funcţionale:

IA : subzona unităţilor agricole şi industriale propuse.

Unităţile agricole din subzona AI vor fi supuse regulamentului zonei unităţilor agricole, iar unităţile industriale din AI vor fi supuse regulamentului pentru zonele industriale.

SAGU – U.T.R. 14 – IA b

– U.T.R. 45 – IA b

Art. 2. Funcţiunea dominantă a zonei

Unităţi agricole şi industriale

Art. 3. Funcţiunile complementare admise ale zonei:

– unităţi de depozitare

– servicii

– construcţii şi reţele tehnico – edilitare

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

Art. 4. Utilizări permise.

unităţi agricole

unităţi industriale şi de depozitare

construcţii tehnico – edilitare şi reţele

servicii

drumuri de acces, parcaje, garaje

Art. 5. Utilizări permise cu condiţii.

– Unităţile de producţie noi se vor amplasa numai pe baza documentaţiilor PUZ sau PUD aprobate.

Art. 6. Interdicţii temporare.

Art. 7. Interdicţii definitive.

Nu se instituie interdicţii definitive de construire.

CAPITOLUL 3 – CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

3.1. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII.

Art. 8. Orientarea faţă de punctele cardinale.

Nu se impune o regulă.

Art. 9. Amplasarea faţă de drumurile publice.

Autorizarea executării construcţiilor este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor, si cu asigurarea de drumuri colectoare.

Art. 10. Amplasarea faţă de căile navigabile.

Nu este cazul.

Art. 11. Amplasarea faţă de căile ferate din administrarea S. N.C.F.R..

Nu este cazul.

Art. 12. Amplasarea faţă de aeroporturi.

Nu este cazul.

Art. 13. Retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei .

Nu este cazul.

Art. 14. Amplasarea faţă de aliniament.

Construcţiile vor fi retrase de la aliniament cu minimum 6 m . În această fâşie de teren situată între clădiri şi aliniament se va prevedea o plantaţie de protecţie.

Art. 15. Amplasarea în interiorul parcelei.

Se interzice cuplarea clădirilor de producţie cu clădiri de locuit.

3.2. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII.

Art. 16. Accese carosabile.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) Numarul si configuratia acceselor se determina conform anexei la prezentul regulament.
(3) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

Art. 17. Accese pietonale.

3.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ.

Art. 18. Racordarea la reţele publice de echipare edilitară existentă.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.
(2) De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice locale, in urmatoarele conditii:
a) realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de protectie a mediului;
b) beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.
(3) Se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa construiasca noi retele.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare.

Art. 19. Realizarea de reţele tehnico-edilitare.

Art. 20. Proprietatea publică asupra reţelelor tehnico-edilitare.

3.4. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENULUI ŞI ALE CONSTRUCŢIILOR.

Art. 21. Parcelarea.

Art. 22. Înălţimea construcţiilor

Art. 23. Aspectul exterior al construcţiilor.

Art. 24. Procentul de ocupare al terenului.

POT = 55% sau conform PUZ aprobat in zona respectiva.

3.5. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPAŢII VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI.

Art. 25. Parcaje

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de catre primarii, conform legii.
(3) Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei

Art. 26. Spaţii verzi.

Constructiile si incintele lor vor fi separate de drumurile publice şi de celelalte funcţiuni (locuire, servicii, etc.) prin perdele de protecţie.

Art. 27. Împrejmuiri.

IV.6. SP – ZONA VERDE DE PARCURI, AMENAJĂRI

SPORTIVE, RECREERE, AGREMENT,

TURISM, PERDELE DE PROTECŢIE

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Art. 1.Tipurile de subzone funcţionale

– subzone pentru activităţi sportive existente: SPs-a

– subzone pentru activităţi sportive propuse: SPs-b

– subzone de parcuri, grădini publice existente: SPp-a

– subzone de parcuri, grădini publice propuse: SPp-b

– plantaţii de protecţie, spaţii verzi de aliniament existente: SPpp-a

– plantaţii de protecţie, spaţii verzi de aliniament existente: SPpp-b

SAGU – U.T.R. 1 – SPp a, SPpp a; U.T.R. 2 – SPp a, SPpp a, SPpp b; U.T.R. 5 – SPs b; U.T.R. 6 – SPp b, SPpp b; U.T.R. 7 – SPp b, SPpp b; U.T.R. 8 – SPpp b; U.T.R. 9 – SPpp b, SPp b; U.T.R. 10– SPpp a, Sps b, SPs a; U.T.R. 12 – SPpp b; U.T.R. 13 – SPp a; SPpp a, SPpp b U.T.R. 14 – SPpp b;

HUNEDOARA TIMISANA – U.T.R. 19 – SPs b; U.T.R. 20 – SPpp b; U.T.R. 21 – SPpp b;

CRUCENI – U.T.R. 22 – SPp a; U.T.R. 23 – SPp a, SPpp a; U.T.R. 26 – SPpp a, SPpp b; U.T.R. 27 – SPpp a; U.T.R. 28 – SPs b, SPpp b;

FIRITEAZ – U.T.R. 34 – SPpp b; U.T.R. 35 – SPpp b; U.T.R. 36 – SPpp b; U.T.R. 37 – SPs b;

FISCUT – U.T.R. 39 – SPp a; U.T.R. 41 – SPpp b; U.T.R. 43 – SPs b;

Art. 2. Funcţiunea dominantă a zonei:

– parcuri, spaţii verzi pentru agrement şi recreere, terenuri pentru activităţi sportive (terenuri sport, baze sportive), turism, plantaţii de protecţie.

Art. 3. Funcţiunile complementare admise ale zonei

parcuri tematice
construcţii specifice funcţiunii de agrement şi sport indispensabile exploatării zonei (ex.: birou administraţie, vestiare, depozit unelte)
reţele tehnico – edilitare
staţionare autovehicule

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

Art. 4. Utilizări permise

¨ subzonele SPs: – construcţii specifice activităţilor sportive

(terenuri de sport, baza sportiva, gradene pentru

spectatori, birou administraţie, vestiare, etc.)

– instalaţii tehnico – edilitare

– parcaje

– plantaţii

¨ subzonele SPp: – amenajări specifice zonelor de parcuri, grădini publice

(alei pietonale, bănci, fâtâni arteziene, oglinzi de apă amenajate, pergole, obiecte decorative, locuri de joacă pentru copii, parcuri tematice)

– reţele tehnico – edilitare

¨ subzonele SPpp: – plantaţii de protecţie

– plantaţii, obiecte de mobilier urban (stâlpi de iluminat, bănci, semnalizatoare auto, suporturi biciclete, etc.).

– spaţiile verzi de aliniament ale străzilor localităţilor

Art. 5. Utilizări permise cu condiţii.

Suporturile pentru reclame sunt permise în spaţiile verzi de aliniament, cu condiţia de a nu obtura imagini de perspectivă asupra unor obiecte de arhitectură sau ansambluri urbanistice valoroase sau a nu aduce prejudicii peisajului urban.

Art. 6. Interdicţii temporare.

Subzonele de spaţii verzi propuse se află într-un regim de interdicţie temporară de construire până la elaborarea şi aprobarea studiilor P.U.Z.

Art. 7. Interdicţii definitive.

Se interzice construirea oricăror obiective altele decât cele menţionate la art. 4 al acestui regulament în subzonele SPp si SPs.

CAPITOLUL 3 – CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

3.1. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINIME

OBLIGATORII.

Art. 8. Orientarea faţă de punctele cardinale.

Constructii si amenajari sportive
Vor fi luate masuri de protectie impotriva insoririi excesive:
– copertine deasupra gradenelor pentru spectatori, in cazul stadioanelor sau al terenurilor pentru competitii;
– plantatii de arbori si arbusti cat mai uniforme ca densitate si inaltime, pe toate laturile terenurilor pentru antrenamente, in scopul evitarii fenomenelor de discontinuitate luminoasa;
– parasolare sau geamuri termopan-reflectorizante la peretii vitrati orientati sud-vest sau vest ai holurilor pentru public sau ai salii de sport.
Terenurile de sport in aer liber vor fi orientate cu axa longitudinala pe directia nord-sud, cu abatere de maximum 15 grade spre vest sau spre est.
Piscinele descoperite si acoperite (inot, sarituri, polo) vor fi orientate cu axa longitudinala pe directia nord-sud, cu o abatere de maximum 20 grade spre vest sau est.
Poligoanele pentru tir vor fi orientate cu axa mare pe directia nord-sud, tintele fiind amplasate spre nord.
Pentru bazele hipice, linia de sosire spre potou va fi orientata nord, nord-est.

Art. 9. Amplasarea faţă de drumurile publice.

Autorizarea executării construcţiilor este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor, si cu asigurarea de drumuri colectoare.

Art. 10. Amplasarea faţă de căile navigabile.

Nu este cazul.

Art. 11. Amplasarea faţă de căile ferate din administrarea S. N.C.F.R..

Amplasarea oricărui obiectiv de investiţii în zona de siguranţă şi de protecţie a căii ferate se va face după obţinerea acordurilor prealabile ale RCF , CN “Căi Ferate CFR” şi ale Ministerului Transporturilor.

In zona de protectie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:
a) amplasarea oricaror constructii sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;
b) efectuarea oricaror lucrari care, prin natura lor, ar provoca alunecari de teren, surpari sau ar afecta stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de constructii sau care modifica echilibrul panzei freatice subterane;

Art. 12. Amplasarea faţă de aeroporturi.

Nu este cazul.

Art. 13. Retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei .

Nu este cazul

Art. 14. Amplasarea faţă de aliniament.

Nu este cazul

Art. 15. Amplasarea în interiorul parcelei.

3.2. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR

OBLIGATORII.

Art. 16. Accese carosabile.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) Numarul si configuratia acceselor se determina conform anexei la prezentul regulament.
(3) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

Art. 17. Accese pietonale.

3.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ.

Art. 18. Racordarea la reţele publice de echipare edilitară existentă.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.
(2) De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice locale, in urmatoarele conditii:
a) realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de protectie a mediului;
b) beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.
(3) Se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa construiasca noi retele.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare.

Art. 19. Realizarea de reţele tehnico-edilitare.

Art. 20. Proprietatea publică asupra reţelelor tehnico-edilitare.

3.4. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENULUI ŞI ALE CONSTRUCŢIILOR.

Art. 21. Parcelarea.

Art. 22. Înălţimea construcţiilor

Art. 23. Aspectul exterior al construcţiilor.

Art. 24. Procentul de ocupare al terenului.

Pentru constructiile si amenajarile sportive, amplasamentul trebuie sa permita organizarea in trei zone functionale, dimensionate conform capacitatii constructiei:
– zona pentru constructii;
– zona pentru spatii verzi;
– zona pentru alei, drumuri si parcaje.
Procentul maxim de ocupare a terenului va fi de:
– 50% pentru constructii si amenajari sportive;
– 20% pentru alei, drumuri si parcaje;
– 30% pentru spatii verzi.

3.5. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPAŢII VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI.

Art. 25. Parcaje

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de catre primarii, conform legii.
(3) Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei.

Art. 26. Spaţii verzi.

Nu mai putin de 25% din suprafata terenului pentru constructii sportive.

Art. 27. Împrejmuiri.

Se recomanda imprejmuiri din gard viu.

IV.7. GC – ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Art. 1.Tipurile de subzone funcţionale

Zona de gospodărie comunală existenta cuprinde:

– GC a : cimitire existente

SAGU – U.T.R. 4 – GC a

HUNEDOARA TIMISANA – U.T.R. 21 – GC a

CRUCENI – U.T.R. 27 – GC a

FIRITEAZ – U.T.R. 36 – GC a

FISCUT – U.T.R. 44 – GC a

Art. 2. Funcţiunea dominantă a zonei

– gospodăria comunală: cimitir

Art. 3. Funcţiunile complementare admise ale zonei:

– Reţele tehnico – edilitare

– Accese carosabile şi pietonale

– Parcaje

– Plantaţii de protecţie

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

Art. 4. Utilizări permise.

– cimitire (capele, monumente funerare, clădire administrativă, alei pietonale şi carosabile)

– construcţii şi instalaţii necesare bunei gospodăriri a localităţii

– accese carosabile, alei pietonale, parcaj.

Art. 5. Utilizări permise cu condiţii.

a)cimitirele propuse se vor realiza numai cu condiţia elaborării documentaţiilor PUZ pentru terenurile respective şi aprobării acestora şi cu condiţia realizării unor perdele de protecţie de cel puţin 10 m lăţime spre zonele de locuit limitrofe.
b)la proiectarea cimitirelor şi în exploatarea lor se vor avea în vedere “Normele de igienă şi recomandările privind mediul de viaţă al populaţiei” aprobate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/iulie 1997, art. 28 – 47.
c)autorizarea executării construcţiilor în subzonele aflate în imediata vecinătate a cimitirului trebuie să se ţină seama de distanţa minimă de protecţie sanitară între cimitir şi locuinţe: 50 m.

Art. 6. Interdicţii temporare.

Nu e cazul

Art. 7. Interdicţii definitive.

Este interzisă construirea oricărei alte funcţiuni faţă de cele enunţate la Art.4.

CAPITOLUL 3 – CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

3.1. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINUME

OBLIGATORII.

Art. 8. Orientarea faţă de punctele cardinale.

Se recomandă orientarea capelelor din cimitire cu altarul spre est.

Art. 9. Amplasarea faţă de drumurile publice.

Autorizarea executării construcţiilor este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor, si cu asigurarea de drumuri colectoare.

(1) In zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice:
a) constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare;
b) parcaje, garaje;
c) conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii sau constructii de acest gen.
(2) In sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fasiile de siguranta si fasiile de protectie.

Art. 10. Amplasarea faţă de căile navigabile.

Nu este cazul.

Art. 11. Amplasarea faţă de căile ferate din administrarea S. N.C.F.R..

Nu este cazul.

Art. 12. Amplasarea faţă de aeroporturi.

Nu este cazul.

Art. 13. Retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei .

Nu este cazul.

Art. 14. Amplasarea faţă de aliniament.

Construcţiile din interiorul cimitirului (capele, monumente funerare, etc.) vor fi retrase de la aliniament cu minimum 2 m.

Art. 15. Amplasarea în interiorul parcelei.

3.2. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII.

Art. 16. Accese carosabile.

Accesele carosabile şi parcajele necesare vor fi stabilite prin studiile P.U.Z.

Art. 17. Accese pietonale.

Amplasarea acestora şi dimensionarea vor fi stabilite prin studiul P.U.Z.

3.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ.

Art. 18. Racordarea la reţele publice de echipare edilitară existentă.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.
(2) De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice locale, in urmatoarele conditii:
a) realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de protectie a mediului;
b) beneficiarul se obliga sa se racordeze, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.
(3) Se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa construiasca noi retele.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare.

Art. 19. Realizarea de reţele tehnico-edilitare.

Art. 20. Proprietatea publică asupra reţelelor tehnico-edilitare.

(1) Retelele de apa, de canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel.
(2) Retelele de alimentare cu energie electrica si de telecomunicatii sunt proprietate publica a statului, daca legea nu dispune altfel.
(3) Lucrarile prevazute la alin. (1) si (2), indiferent de modul de finantare, intra in proprietatea publica.

3.4. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENULUI ŞI ALE CONSTRUCŢIILOR.

Art. 21. Parcelarea.

Conform PUZ aprobat

Art. 22. Înălţimea construcţiilor

Art. 23. Aspectul exterior al construcţiilor.

Art. 24. Procentul de ocupare al terenului.

Nu se instituie P.O.T. maxim.

3.5. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPAŢII VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI.

Art. 25. Parcaje

Amplasarea şi dimensionarea locurilor de parcare necesare cimitirelor propuse vor fi stabilite în cadrul documentaţiei P.U.Z., respectând anexa la prezentul regulament.

Art. 26. Spaţii verzi.

Spaţiile verzi din interiorul cimitirului propus vor fi amplasate şi dimensionate în cadrul documentaţiei P.U.Z. pentru zona respectivă.

Art. 27. Împrejmuiri.

Împrejmuirile la drumurile publice ale cimitirelor sunt obligatorii şi nu trebuie să depăşească 2 m măsuraţi de la nivelul trotuarului. Partea opacă a împrejmuirii va avea înălţimea maximă de 1,00 măsurată de la nivelul trotuarului.

Aspectul împrejmuirii se va supune aceleiaşi exigenţe ca şi în cazul aspectului exterior al clădirilor.

Se recomandă împrejmuiri vegetale sau opace.

IV.8. TE – ZONA PENTRU ECHIPARE

TEHNICO – EDILITARĂ

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Art. 1.Tipurile de subzone funcţionale

– TE a: reţele tehnico – edilitare existente

– TE b: subzonă construcţii şi reţele tehnico – edilitare propuse

SAGU U.T.R. 1 – TE a – Gospodăria de apă si foraje

U.T.R. 16 – TE a – Statie de epurare ape uzate menajere

U.T.R. 6 – TE b – Gospodăria de apă si foraje

U.T.R. 16 – TE b – Statie de pompare, statie de tratare

HUNEDOARA TIMISANA U.T.R. 19 – TE b – Statie de pompare ape uzate menajere

CRUCENI U.T.R. 22 – TE a – Gospodarie de apa

U.T.R. 30 – TE b – Statie de pompare

U.T.R. 31 – TE b – Statie de clorinare

FIRITEAZ U.T.R. 35 – TE b – Gospodarie de apa

Art. 2. Funcţiunea dominantă a zonei

Construcţii şi amenajări aferente lucrărilor tehnico – edilitare

Art. 3. Funcţiunile complementare

Nu sunt recomandate

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

Art. 4. Utilizări permise.

– reţele şi instalaţii tehnico – edilitare

– instituţii care coordonează activitatea în domeniu

Art. 5. Utilizări permise cu condiţii.

Se vor respecta zonele de protecţie pentru:

– foraje pentru alimentare cu apă (conform legislaţiei în vigoare)

– staţia de epurare: 300 m rază de protecţie sanitară măsurată de la limita incintei

– la întocmirea şi avizarea documentaţiilor P.U.Z. pentru noile zone de locuit se vor stabili limitele de protecţie ale reţelelor magistrale.

Art. 6. Interdicţii temporare.

Se instituie o interdicţie temporară de construire în subzonele afectate de dotarile edilitare propuse, până la elaborarea, avizarea studiilor de prefezabilitate şi amplasarea obiectivelor.

Art. 7. Interdicţii definitive.

Se interzice realizarea altor obiective decât a celor proiectate în P.U.G.

CAPITOLUL 3 – CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

3.1. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINUME OBLIGATORII.

Art. 8. Orientarea faţă de punctele cardinale.

Nu se impune o regulă

Art. 9. Amplasarea faţă de drumurile publice.

Autorizarea executării construcţiilor este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor, si cu asigurarea de drumuri colectoare.

Art. 10. Amplasarea faţă de căile navigabile.

Nu este cazul.

Art. 11. Amplasarea faţă de căile ferate din administrarea S. N.C.F.R..

Autorizarea executării construcţiilor este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor, si cu asigurarea de drumuri colectoare.

Art. 12. Amplasarea faţă de aeroporturi.

Nu este cazul.

Art. 13. Retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei .

Nu este cazul.

Art. 14. Amplasarea faţă de aliniament.

Nu e cazul

Art. 15. Amplasarea în interiorul parcelei.

Conform Cod civil.

3.2. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII.

Art. 16. Accese carosabile.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) Numarul si configuratia acceselor se determina conform anexei la prezentul regulament.
(3) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

Art. 17. Accese pietonale.

Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.

3.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ.

Art. 18. Racordarea la reţele publice de echipare edilitară existentă.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.
(2) De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice locale, in urmatoarele conditii:
a) realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de protectie a mediului;
b) beneficiarul se obliga sa se racordeze, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.
(3) Se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa construiasca noi retele.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare.

Art. 19. Realizarea de reţele tehnico-edilitare.

Art. 20. Proprietatea publică asupra reţelelor tehnico-edilitare.

(1) Retelele de apa, de canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel.
(2) Retelele de alimentare cu energie electrica si de telecomunicatii sunt proprietate publica a statului, daca legea nu dispune altfel.
(3) Lucrarile prevazute la alin. (1) si (2), indiferent de modul de finantare, intra in proprietatea publica.

3.4. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENULUI ŞI ALE CONSTRUCŢIILOR.

Art. 21. Parcelarea.

Nu este cazul

Art. 22. Înălţimea construcţiilor

Art. 23. Aspectul exterior al construcţiilor.

(3) Se va asigura mascarea cu perdele de protecţie a incintelor vizibile din drumurile publice.

Art. 24. Procentul de ocupare al terenului.

Nu se instituie P.O.T. maxim.

3.5. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPAŢII VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI.

Art. 25. Parcaje

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de catre primarii, conform legii.
(3) Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei.

Art. 26. Spaţii verzi.

Se recomandă amplasarea unei perdele de protecţie între staţia de epurare şi localitate.

IV.9. C – ZONA PENTRU CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI CONSTRUCŢII AFERENTE

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Art. 1.Tipurile de subzone funcţionale

În comuna Sagu în cadrul zonei C – Căi de comunicaţii şi construcţii aferente se găsesc următoarele tipuri de subzone funcţionale:

– Cr a : căi de comunicaţie rutieră existente

– Cr b: căi de comunicaţie rutieră propuse

– Cf: căi de comunicaţie feroviare

Drumurile publice sunt drumuri destinate transportului rutier de toate categoriile, clasificate tehnic în străzi de categoria I, a II-a, a III-a, a IV-a şi în autostrăzi , drumuri expres, drumuri naţionale, judeţene şi comunale.

Ampriza drumului este fâşia de teren ocupată de elementele constructive ale drumului, în secţiunea transversală măsurată în proiecţie orizontală.

Fâşiile de siguranţă sunt zonele amplasate de o parte şi de alta a amenajării drumului (destinate amplasării semnalizării rutiere, a plantaţiilor sau alte activităţi şi amenajări legate de exploatarea drumului).

Zona drumului public este, suprafaţa de teren ocupată de drum şi de lucrările aferente, constituită din ampriză şi cele 2 fâşii laterale de o parte şi de alta a ei, denumite zone de siguranţă, la care se adaugă şi zonele de protecţie corespunzătoare fiecărei categorii de drumuri publice în intravilan, zona drumurilor publice alcătuite din: carosabil , trotuare şi suprafeţe de lucru necesare amplasării lucrărilor anexe (rigole, spaţii verzi, semnalizări rutiere, iluminat şi reţele publice) se stabileşte prin documentaţiile de urbanism, în concordanţă cu caracteristicile traficului actual şi de perspectivă.

Art. 2. Funcţiunea dominantă a zonei

Căi de comunicaţie şi construcţii aferente.

Zona este compusă din terenuri pentru:

– căi de comunicaţie rutiere şi construcţii aferente existente sau propuse în cadrul subzonelor Cr

– căi de comunicaţie feroviare şi construcţii aferente în cadrul subzonelor Cf.

Art. 3. Funcţiunile complementare admise

– servicii compatibile funcţiunii de bază a zonei

– reţele tehnico – edilitare

– plantaţii de protecţie

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

Art. 4. Utilizări permise în zona C sunt:

– căi de comunicaţie

– parcaje publice

– spaţii de staţionare

– platforme sau alveole carosabile pentru transportul în comun

– trotuare, alei pentru ciclişti

-spaţii verzi

– refugii şi treceri pentru pietoni

– spaţii de depozitare aferente activităţilor de transport feroviar

– construcţii şi amenajări, instalaţii necesare şi specifice activităţilor feroviare

– lucrări de terasament

– lucrări pentru protecţia împotriva poluării vizuale şi fonice: parapeţi de protecţie, plantaţii de protecţie, etc.

– gări, autogări şi funcţiuni complementare pentru deservirea populaţiei.

Art. 5. Utilizări permise cu condiţii.

Autorizaţiile de construire pentru obiectivele ce se intenţionează a se construi în incinta CF sau în zona de protecţie a infrastructurii feroviare (100 m de-o parte şi de alta a limitei cadastrale a infrastructurii feroviare) vor fi acordate cu condiţia obţinerii prealabile a avizului REGIONALEI C.F.R. – Timişoara. În zona de protecţie a infrastructurii feroviare se poate construi sau planta arbori cu condiţia ca aceste construcţii sau plantaţii să nu împiedice vizibilitatea liniei sau a semnalelor feroviare.

Construcţiile permise pot fi realizate cu condiţia să se ia toate măsurile pentru a nu provoca alunecări de teren, surpări sau a nu modifica echilibrul pânzei freatice.

Se vor respecta toate condiţiile impuse de art. 20 din R.G.U.

Autorizaţiile de construire pentru obiectivele ce se intenţionează a se construi în zona drumului public DN se vor elibera cu condiţia obţinerii prealabile a avizului Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri.

Orice construcţie va respecta toate condiţiile impuse de art. 18 din R.G.U.

Art. 6. Interdicţii temporare.

Interdicţiile temporare de construire s-au stabilit pentru:

– realizarea unei trame stradale noi, terenurile pe care sunt propuse a se construi noi artere de circulaţie. Aceste interdicţii sunt valabile până la realizarea şi aprobarea studiilor de specialitate pentru aceste obiective (studii de prefezabilitate).

Art. 7. Interdicţii definitive.

Se interzice amplasarea oricărei construcţii în zona de siguranţă a infrastructurii feroviare (20 m de o parte şi de alta a căii ferate).

CAPITOLUL 3 – CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

3.1. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINIME

OBLIGATORII.

Art. 8. Orientarea faţă de punctele cardinale.

Nu este cazul.

Art. 9. Amplasarea faţă de drumurile publice.

Autorizarea executării construcţiilor este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor, si cu asigurarea de drumuri colectoare.

Se vor avea în vedere respectarea propunerilor din planşele Reglementări urbanistice-zonificare.

Art. 10. Amplasarea faţă de căile navigabile.

Nu este cazul.

Art. 11. Amplasarea faţă de căile ferate din administrarea S. N.C.F.R..

Art. 12. Amplasarea faţă de aeroporturi.

Nu este cazul.

Art. 13. Retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei .

Nu este cazul.

Art. 14. Amplasarea faţă de aliniament.

Nu se instituie o regulă.

Art. 15. Amplasarea în interiorul parcelei.

Nu este cazul

3.2. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR

OBLIGATORII.

Art. 16. Accese carosabile.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) Numarul si configuratia acceselor se determina conform anexei la prezentul regulament.
(3) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

Conform anexei la prezentul regulament.

Art. 17. Accese pietonale.

Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.

3.3. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ.

Art. 18. Racordarea la reţele publice de echipare edilitară existentă.

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.
(2) De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice locale, in urmatoarele conditii:
a) realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de protectie a mediului;
b) beneficiarul se obliga sa se racordeze, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.
(3) Se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa construiasca noi retele.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare.

Art. 19. Realizarea de reţele tehnico-edilitare.

Art. 20. Proprietatea publică asupra reţelelor tehnico-edilitare.

(1) Retelele de apa, de canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel.
(2) Retelele de alimentare cu energie electrica si de telecomunicatii sunt proprietate publica a statului, daca legea nu dispune altfel.
(3) Lucrarile prevazute la alin. (1) si (2), indiferent de modul de finantare, intra in proprietatea publica.

3.4. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENULUI ŞI ALE CONSTRUCŢIILOR.

Art. 21. Parcelarea.

Pentru construcţiile aferente căilor de comunicaţie se recomandă întocmirea unor documentaţii de urbanism având în vedere complexitatea funcţională a acestor construcţii.

Art. 22. Înălţimea construcţiilor

Nu e cazul.

Art. 23. Aspectul exterior al construcţiilor.

Organizarea incintelor va ţine cont de imaginea prezentată spre drumurile publice.

Art. 24. Procentul de ocupare al terenului.

Nu se instituie P.O.T. Maxim.

3.5. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPAŢII VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI.

Art. 25. Parcaje

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de catre primarii, conform legii.
(3) Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei.

Art. 26. Spaţii verzi.

Se instituie obligativitatea realizarii de spatii verzi de aliniament de-a lungul drumurilor indiferent de prospectul acestora.

Art. 27. Împrejmuiri.

Nu e cazul.

IV.10. H – ZONA TERENURILOR AFLATE SUB APE

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Art. 1.Tipurile de subzone funcţionale

Zona H cuprinde:

– canale de desecare din intravilane, torenţi;

– bălţi

SAGU – U.T.R. 10 – H a

Art. 2. Funcţiunea dominantă a zonei

– terenuri aflate permanent sub ape

Art. 3. Funcţiunile complementare

– instalaţii aferente canalelor

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

Art. 4. Utilizări permise.

– H : – utilizare pentru activităţi de agrement: pescuit sportiv.

– Canale de desecare: – sunt permise amenajări hidrotehnice necesare

bunei funcţiuni a sistemului de îmbunătăţiri funciare din care face parte.

Malurile canalelor pot fi reamenajate, modificate (lărgite).

Intervenţii posibile în scopul ridicării calităţii peisajului:

– reamenajări de maluri, lărgiri sau îngustări ale oglinzii de apă, crearea de podeţe, etc.

Art. 5. Utilizări permise cu condiţii.

Reamenajările malurilor canalelor, modificarea formei oglinzii de apă a canalului se pot face cu condiţia respectării tuturor măsurilor legate de buna funcţionare a sistemului hidrotehnic.

Art. 6. Interdicţii temporare.

Se interzice orice intervenţii asupra canalelor până la aprobarea studiilor de prefezabilitate de către organismele teritoriale competente.

Art. 7. Interdicţii definitive.

Se interzice deversarea apelor uzate provenite de la locuinţe sau din alte activităţi în toate subzonele H.

– PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN

V.1. TA – TERENURILE AGRICOLE din extravilan cuprind:

– suprafeţe arabile, vii, livezi, păşuni şi fâneţe.

– autorizarea executării construcţiilor se face conf. art. 3 R.G.U.

– Utilizări permise:

– Lucrări de utilitate publică de interes naţional şi local prevăzute de Legea 26/1996 – Codul Silvic.

Utilizări permise cu condiţii:

– Construcţii şi amenajări specifice sectorului forestier (cantoane silvice, drumuri, fazanerii, etc.)

– Utilizări interzise:

– Orice fel de construcţii şi amenajări ce excepţia celor prevăzute de lege.

V.2. TH – TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APE.

Zona cuprinde suprafeţele aflate sub ape, din extravilan

Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă (articolul 7 R.G.U.).

– Utilizări permise:

– Captări de apă

– Lucrări pentru prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive a apelor.

– Lucrări specifice de întreţinere a canalelor de desecare.

Utilizări permise cu condiţii:

Lucrări de poduri, lucrări necesare drumurilor de traversare a cursurilor de apă, cu condiţia asigurării măsurilor de apărare împotriva inundaţiilor, a măsurilor de prevenire a deteriorării calităţii apelor şi cu respectarea zonelor de protecţie a lucrărilor de gospodărire a apelor, având avizul Consiliului Local şi al autorităţilor competente în gospodăria apelor.

Debarcadere, amenajări pentru activităţi sportive, de agrement , pescuit, cu condiţia respectării tuturor măsurilor de apărare împotriva inundaţiilor, a măsurilor de prevenire a deteriorării calităţii apelor şi cu respectarea zonelor de protecţie a lucrărilor de gospodărire a apelor, având avizul Consiliului Local şi al autorităţilor competente în gospodăria apelor.

Utilizări interzise:

Orice fel de construcţie în zonele de protecţie severă a captărilor de apă.

V.3. TN – TERENURI NEPRODUCTIVE.

– Utilizări permise:

– recuperarea terenurilor degradate prin depozitarea de deşeuri din localităţile comunei

– recuperarea terenurilor degradate datorită batalurilor fermelor zootehnice

Utilizări interzise:

Este interzisă construirea pe terenurile fostelor bataluri sau pe fostele rampe de depozitare a deşeurilor menajere.

V.4. TR – TERENURI CU REZERVAŢII – SITURI ARHEOLOGICE.

RETEAUA NATURA 2000

NATURA 2000 are ca obiectiv principal stoparea declinului biodiversitati prin identificarea, mentinerea si reconstructia arealelor cheie pentru protejarea faunei si florei salbatice.

In cadrul terenurilor din extravilan aflate sub incidenta retelei NATURA 2000, implementarea acesteia va aduce cu sine o serie de beneficii, atat pentru ecosisteme cat si pentru sistemele socio – economice.

Potentialele beneficii socio economice atrase de catre implementarea NATURA 2000 se pot rezuma la :

– posibitatea atragerii de investitii noi si fonduri europene

– producerea si promovarea de branduri locale

– dezvoltarea turismului eco si agroturismului din perimetrul sitului NATURA 2000

– generarea de noi locuri de munca

– oportunitati pentru educatie, infrastructura, sanatate etc.

Declararea siturilor NATURA 2000 implica respectarea anumitor obligatii dintre care cele mai importante amintim :

– evitarea activitatilor care ar putea afecta in mod semnificativ speciile sau habitatele pentru care a fost desemnata zona ca sit NATURA 2000;

– adoptarea unor masuri adecvate pentru conservarea speciilor si habitatelor din zona;

– utilizatorii de terenuri trebuie sa asigure mentinerea habitatelor si a speciilor prin masuri de management adecvate, de lunga durata.

SITURI ARHEOLOGICE

Pe parcursul lucrarilor la autostrada Arad – Timisoara au fost descoperite 3 situri arheologice. Pana in momentul finalizarii prezentului PUG acestea nu au fost clasificate si delimitate ca si contur. deoarece lucrarile la autostrada nu au fost finalizate pot aparea noi situri. In momentul in care acestea vor fi clasificate vor fi introduse in PUG .

Utilizări admise cu condiţii:

Orice intervenţie în zona de protecţie de 100m în jurul siturilor arheologice se va face cu respectarea prevederilor Legii 422/2001 şi a celorlalte acte legislative în vigoare şi cu avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice.

Utilizări interzise.

Se instituie interdicţie de construire pe terenurile cu situri arheologice.

V.5. TC – TERENURI OCUPATE DE CĂI DE COMUNICAŢIE.

Condiţiile de amplasare a construcţiilor faţă de drumurile publice şi infrastructura feroviară în extravilan se vor respecta conform art.18 din R.G.U. şi Cap. IV.9 al R.L.U.

Zona cuprinde următoarele subzone funcţionale:

subzona TC r-a căi de comunicaţie rutieră şi construcţii aferente existente

subzona TC r-b căi de comunicaţie rutieră şi construcţii aferente propuse

subzona TC f-a căi de comunicaţie feroviară şi construcţii aferente existente

subzona TC f-b căi de comunicaţie feroviară şi construcţii aferente propuse

Utilizări permise:

– Căi de comunicaţie rutieră şi construcţii aferente

– Căi de comunicaţie feroviară

Construcţii, echipamente şi amenajări specifice activităţilor feroviare.

– Lucrări pentru protecţia împotriva poluării

– Spaţii verzi

Orice construcţie sau amenajări adiacente drumurilor publice care se fac pe baza planurilor urbanistice şi de amenajarea teritoriului cu avizul organelor specializate ale administraţiei publice pentru lucrările din zonele de protecţie.

Utilizări admise cu condiţii:

– Toate construcţiile şi amenajările amplasate în zonele de protecţie ale drumurilor publice care respectă prescripţiile tehnice şi reglementările urbanistice privind funcţionalitatea, sistemul constructiv, conformarea volumetrică şi estetică, asigurarea acceselor carosabile, pietonale şi rezolvarea parcajelor aferente, precum şi evitarea riscurilor ecologice de construcţii şi exploatare.

Prin amplasare şi funcţionare ele nu vor afecta buna desfăşurare a circulaţiei pe drumurile publice sau căi ferate în condiţii optime de capacitate, fluenţă şi siguranţă. Accesele carosabile şi pietonale la aceste construcţii vor fi amenajate şi semnalizate corespunzător normativelor şi standardelor tehnice specifice.

Autorizaţia de construire pentru orice construcţie sau amenajare permisă în zonele de protecţie ale căilor rutiere şi feroviare existente şi propuse se va acorda cu condiţia obţinerii prealabile a avizului D.R.D.P., respectiv Regionalei CFR .

Utilizări interzise.

Orice construcţie care prin amplasare, configuraţie sau exploatare împietează asupra bunei desfăşurări, organizări şi dirijări a traficului de pe drumurile publice sau prezintă riscuri de accidente vor fi interzise în zonele de siguranţă şi protecţie a drumurilor sau căilor ferate.

NOTA:

PUG-ul contine trupuri izolate (zone) cu functiunea unitati industriale – depozitare si agricole cu interdictie temporara de construire pana la elaborare P.U.Z. Iar pe unele terenuri urmeaza a se executa organizari de santier (constructii cu caracter provizoriu pentru autostrada).

In cadrul PUG au fost preluate propunerile comisiei TATU din cadrul Consiliului Judetean Arad, referat nr. 12202/03.11.2010 anexat documentatiei, prin care se propune ca autorizarea acestor lucrari (puncte de lucru , gropi de imprumut sau organizari de santier) sa se autorizeze fara elaborare PUZ avand in vedere caracterul provizoriu al acestor lucrari.

Dupa finalizarea lucrarilor la autostrada Arad – Timisoara, terenurile anterior mentionate isi vor putea schimba categoria de folosinta in urma realizarii unor lucrari PUZ.

V.6. TG – TERENURI PENTRU GOSPODĂRIE COMUNALĂ.

Zona cuprinde terenurile aferente cimitirelor exisente în P.U.G. pentru fiecare localitate.

Utilizări permise cu condiţii:

Extinderi ale cimitirelor in zonele in care este posibil.

Utilizări interzise.

Sunt interzise orice alte construcţii decît cele prevăzute la articolele anterioare.

V.7. TS – TERENURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ.

Cuprinde zone şi subzone cu terenuri pentru activităţi cu caracter militar şi special, din extravilanul comunei.

– Funcţiunea dominantă a zonei:

activităţi cu profil special

– Utilizări permise:

– locuinţe de serviciu

– comerţ şi servicii

– reţele tehnico – edilitare

– accese pietonale şi carosabile, parcaj

– Utilizări permise cu condiţii:

În conformitate cu art. 2 din RGU, construcţiile şi amenajările cu caracter militar şi special se autorizează şi se execută în condiţiile stabilite prin Ordinul nr. 3376/MC/M3556/2102/667/C1/4093/2012/14083/D-821 din 1996 al MLPAT, MApN şi MI, Ministrul Justiţiei, SRI, SIE, STS şi SPP pentru aprobarea condiţiilor de autorizare a construcţiilor cu caracter militar.

– Utilizări interzise.

Sunt interzise orice alte construcţii decît cele prevăzute la articolele anterioare.

A N E X E

ANEXA

CONDIŢII DE PROTECŢIE A REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE

ŞI SERVITUŢILE IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂŢILOR

Reţele de alimentare cu apă şi canalizare

STAS 8591/1-91 – “Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură” stabileşte distanţele minime între reţele, de la reţele la fundaţiile construcţiilor şi drumuri, funcţie de asigurarea execuţiei lucrărilor, exploatării lor eficiente, precum şi pentru asigurarea protecţiei sanitare.

Din prescripţiile acestui STAS menţionăm :

– Conductele de apă se vor poza subteran, la adâncimea minimă de îngheţ;

Conductele de apă se vor amplasa la o distanţă de min. 3 m de fundaţiile construcţiilor, iar în punctele de intersecţii la min. 40 cm şi totdeauna deasupra canalizării;
Decretul nr. 1059/1967 emis de Ministerul Sănătăţii impuse asigurarea zonei de protecţie sanitară (10 m) pentru sursa de apă şi puţuri de medie adâncime;
Din prescripţiile “Normelor de igienă” privind mediul de viaţă al populaţiei aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 menţionăm că :

– Staţiile de epurare ale apelor uzate menajere se vor amplasa la o

distanţă minimă de 300 m de zona de locuit.

Reţele de alimentare cu energie electrică

De-a lungul liniilor electrice aeriene este necesar a se respecta un culoar de protecţie de :

20 m – pentru LEA 20 kv
30 m – pentru LEA > 20 kv

Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electrice

existente sau executarea oricăror lucrări în apropierea obiectivelor energetice existente (staţii şi posturi de transformare linii şi cabluri electrice s.a.) se va consulta proiectantul de specialitate RENEL-FRE ORŞOVA.

Reţelele electrice existente şi propuse în localitatea studiată respectă normele RENEL precum şi cele din domeniile conexe.

În principal se face referinţa la :

PE 101/85 + PE 101a/85 – Normativ pentru construirea instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare, cu tensiuni peste 1 kv.
PE 104/93 – Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică, cu tensiuni peste 1 kv.
PE 106/95 – Normativ pentru construirea liniilor de joasă tensiune.
PE 107/89 – Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice.
PE 125/89 – Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice cu liniile de telecomunicaţii.
Ili – lp 5 – ICEMENERG 89 – Instrucţiuni de proiectare a încrucişărilor şi apropierilor LEA m.t. şi LEA j.t. faţă de alte linii, instalaţii şi obiective.
STAS 8591/1-91 – Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură.
ID 17-86 – Ministerul Chimiei şi Petrochimiei – Normativ pentru proiectarea, execuţia, verificarea şi recepţionarea de instalaţii electrice în zone cu pericol de explozie.
PE 122-82 – Instrucţiuni privind reglementarea coexistenţei liniilor electrice aeriene cu tensiuni peste 1 kv cu sistemele de îmbunătăţiri funciare.
PE 123 – 78 – Normativ privind sistematizarea, amplasarea construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi terenuri agricole.

Reţele de gaze naturale

În conformitate cu “Normativul Departamental nr. 3915-94 privind proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport gaze naturale” intrat în vigoare la 01.01.1996, distanţele dintre conductele magistrale de gaze naturale şi diversele obiective sunt următoarele:

– depozite carburanţi şi staţii PECO 60 m

instalaţii electrice de tip exterior cu tensiune

nominală de 110 KV sau mai mare, inclusiv staţiile 55 m

instalaţii electrice de tip interior şi de tip exterior,

cu tensiunea nominală mai mică de 110 kv posturi

de transformare 50 m

– centre populate şi locuinţe individuale 65 m

– paralelism cu liniile CF, ecartament normal 80 m

– paralelism cu drumuri :

– naţionale 52 m

– judeţene 50 m

– comunale 48 m

– balastiere în râuri 530 m

– depozite de gunoaie 80 m

În ceea ce priveşte distanţele minime dintre conductele de gaze de presiune medie şi presiune redusă şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane, acestea sunt normate de normativul I 6-86 şi STAS 8591/91, din care se anexează un extras.

Distanţele de siguranţă de la staţiile de reglare-măsurare (cu debit până la 6000 mc/h şi presiunea la intrare peste 6 bari):

– la clădirile civile cu grad I – II de rezistenţă la foc 12 m

– la clădirile civile cu grad III – IV de rezistenţă la foc 15 m

– faţă de marginea drumurilor carosabile 8 m

În cazul amplasării unor construcţii în zona conductelor de gaze se vor cere avize de la ROMGAZ – Secţia de exploatare conducte magistrale gaze naturale.

Distanţe minime între conductele de gaze şi alte instalaţii , construcţii sau obstacole subterane – normativ I 6-86 şi STAS 8591/1-91:

Instalaţia, construcţia sau obstacolul subteran	Distanţa minimă / m
Instalaţia, construcţia sau obstacolul subteran	presiune redusă	presiune medie
Clădiri cu subsoluri sau terenuri propuse pentru construcţii	3,0	3,0
Clădiri fără subsoluri	1,5	2,0
Canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice	1,5	2,0
Conducte de canalizare	1,0	1,5
Conducta de apă, cabluri de forţă, telefonice şi căminele acestor instalaţii	0,6	0,6
Cămine pentru reţele termice, canalizare, telefonice	1,0	1,0
Copaci	1,5	1,5
Stâlpi	0,5	0,5
Linii de cale ferată : – rambleu – debleu	5,5	5,5

ANEXA LA REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM

ACCESE CAROSABILE

Constructii de locuinte

Pentru locuinte unifamiliale cu acces si lot propriu se vor asigura:
– accese carosabile pentru locatari;
– acces carosabil pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;
– alei (semi)carosabile in interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum 25 m vor avea o latime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevazute supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de intoarcere;
– in cazul unei parcelari pe doua randuri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locala (fundaturi):
– cele cu o lungime de 30 m – o singura banda de 3,5 m latime;
– cele cu o lungime de maximum 100 m – minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel putin pe o latura si supralargiri pentru manevre de intoarcere la capat.
Pentru locuinte semicolective cu acces propriu si lot folosit in comun se vor asigura:
– accese carosabile pentru locatari;
– accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;
– in cazul unei parcelari pe doua randuri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locala (fundaturi):
– cele cu o lungime de maximum 30 m – o singura banda de 3,5 m latime;
– cele cu o lungime de 30 m pana la maximum 100 m – minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel putin pe o latura; supralargiri pentru manevre de intoarcere la capat.
Locuintele colective cu acces si lot folosit in comun vor fi prevazute cu:
– accese carosabile pentru locatari;
– accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;
– accese la parcaje si garaje.

Toate categoriile de constructii
Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.
In cazul constructiilor ce formeaza curti interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o latime minima de 3 m si o inaltime de 3,5 m.
Accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa fie pastrate libere in permanenta.

PARCAJE

Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform prevederilor Normativului P 132-93, in functie de categoria localitatii in care sunt amplasate constructiile.

Constructii comerciale
Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute locuri de parcare pentru clienti, dupa cum urmeaza:
– un loc de parcare la 200 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de pana la 400 mp;
– un loc de parcare la 100 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de 400 – 600 mp;
– un loc de parcare la 50 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru complexuri comerciale de 600 – 2.000 mp;
– un loc de parcare la 40 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru complexuri comerciale de peste 2.000 mp.
Pentru restaurante va fi prevazut cate un loc de parcare la 5 – 10 locuri la masa.
La acestea se vor adauga spatiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot fi amplasate independent de parcajele clientilor.

Constructii de cult
Pentru constructiile de cult numarul spatiilor de parcare va fi stabilit in functie de obiectiv, avandu-se in vedere un minim de 5 locuri de parcare.

Constructii de invatamant
Pentru toate categoriile de constructii de invatamant vor fi prevazute 3 – 4 locuri de parcare la 12 cadre didactice.

Constructii de sanatate
Pentru constructii de sanatate vor fi prevazute cate un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu un spor de 10%;

Constructii sportive
Pentru toate categoriile de constructii si amenajari sportive vor fi prevazute locuri de parcare pentru personal, pentru public si pentru sportivi, in functie de capacitatea constructiei, un loc de parcare la 5 – 20 de locuri;

Constructii si amenajari de agrement
Pentru toate categoriile de constructii si amenajari de agrement vor fi prevazute parcaje in functie de capacitatea constructiei, cate un loc de parcare pentru 10 – 30 de persoane.

Constructii de turism
Pentru toate categoriile de constructii de turism vor fi prevazute locuri de parcare, in functie de tipul de cladire si de categoria de confort, 1 – 4 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.
Pentru moteluri se vor asigura 4 – 10 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.

Constructii de locuinte
Pentru constructii de locuinte, in functie de indicele de motorizare a localitatii, vor fi prevazute locuri de parcare dupa cum urmeaza:
– cate un loc de parcare la 1 – 5 locuinte unifamiliale cu lot propriu;
– cate un loc de parcare la 1 – 3 apartamente pentru locuinte semicolective cu acces propriu si lot folosit in comun;
– cate un loc de parcare la 2 – 10 apartamente in locuinte colective cu acces si lot in comun.
Din totalul locurilor de parcare pentru locuintele individuale vor fi prevazute garaje in procent de 60 – 100% .

Constructii industriale
Vor fi prevazute parcaje in functie de specificul activitatii, dupa cum urmeaza:
– activitati desfasurate pe o suprafata de 10 – 100 mp, un loc de parcare la 25 mp;
– activitati desfasurate pe o suprafata de 100 – 1.000 mp, un loc de parcare la 150 mp;
– activitati desfasurate pe o suprafata mai mare de 1.000 mp, un loc de parcare la o suprafata de 100 mp.

Pentru constructii ce inglobeaza spatii cu diferite destinatii, pentru care exista norme diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate in considerare cele care prevad un numar mai mare de locuri de parcare.

SPATII VERZI SI PLANTATE

Conformarea si dimensionarea spatiilor verzi, a plantatiilor si a mobilierului urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice.

Constructii comerciale
Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de agrement, 2 – 5% din suprafata totala a terenului.

Constructii de cult
Pentru constructiile de cult vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de protectie, dimensionate in functie de amplasarea in localitate si de conditiile impuse prin regulamentul local de urbanism.

Constructii de sanatate
Conformarea si dimensionarea spatiilor verzi, a plantatiilor si a mobilierului urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice.

Constructii si amenajari sportive
Pentru constructii si amenajari sportive vor fi prevazute spatii verzi si plantate, minimum 30% din suprafata totala a terenului.

Constructii de turism si agrement
Pentru constructii de turism si agrement vor fi prevazute spatii verzi si plantate, in functie de destinatie si de gradul de confort, dar nu mai putin de 25% din suprafata totala a terenului.

Constructii de locuinte
Pentru constructiile de locuinte vor fi prevazute spatii verzi si plantate, in functie de tipul de locuire, dar nu mai putin de 25mp/persoana.

UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA

6. REGULI CU PRIVIRE LA MODUL DE CONSTRUIRE

Amplasarea faţă de aliniament, ieşiri din gabarit, socluri, balcoane, reclame

Reguli cu privire la combaterea umidităţii în construcţii

8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARĂ

8.3. Firidele de branşament vor fi înzidite, fiind evitată amplasarea lor pe faţadele principale ale clădirilor.

Împrejmuiri

III. ZONIFICAREA TERITORIULUI

IV. PREVEDERILE REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM LA NIVEL DE ZONE ŞI SUBZONE FUNCŢIONALE

LM a2 – ZONĂ REZIDENŢIALĂ CU LOCUINŢE MICI ( P, P+1, P+2 ) CU CARACTER RURAL ŞI SEMIRURAL

LM b15 – SUBZONĂ REZIDENŢIALĂ CU LOCUINŢE MICI ( P, P+1, P+2) CU CARACTER RURAL ŞI SEMIRURAL

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

Tipurile de subzone funcţionale:

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

A. Dispoziţii generale

B. Faţade

C. Firme, reclame, elemente de signalistică

D. Acoperişuri

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

A. Dispoziţii generale

B.Faţade

C.Firme, reclame, elemente de signalistică

D.Acoperişuri

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 2 – UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ

ANEXA

Reţele de alimentare cu energie electrică

Reţele de gaze naturale

Instalaţia, construcţia sau obstacolul subteran